Luna octombrie, luna de conștientizare a cancerului mamar, este un prilej în plus pentru ca autorităţile, medicii și ONG-urile să sublinieze, încă o dată, importanţa controalelor periodice în combaterea acestei afecţiuni.

Octombrie, luna roz

În anul 2014, Senatul României a declarat 1 octombrie Ziua Naţională de Luptă Împotriva Cancerului de Sân, în urma unor demersuri făcute de Fundaţia Renașterea. În lume, toată luna octombrie este dedicată diverselor acţiuni și campanii de informare și conștientizare, cu scopul de a atrage atenţia asupra acestei boli şi de a strânge fonduri pentru cercetare, prevenţie, diagnostic, tratament şi vindecare. Breast Cancer Awareness Month oferă, în acelaşi timp, informaţii și susţinere persoanelor afectate de cancerul mamar, dar urmărește și educarea femeilor în legătură cu importanţa screeningului timpuriu, a testelor de diagnostic și a multor altor aspecte.

Luna prin care se marchează lupta împotriva cancerului de sân a fost stabilită în 1985 ca un parteneriat între Societatea Americană de Cancer şi divizia farmaceutică a unei companii britanice. Încă de la început, obiectivul lunii octombrie a fost să promoveze mamografia drept cea mai eficientă armă în lupta împotriva cancerului de sân. Opt ani mai târziu, Evelyn Lauder, vicepreședinte al companiei Estée Lauder, a ales fundiţa roz drept simbol al luptei cu boala, deși nu era prima dată când mica fundă era folosită pentru a simboliza cancerul de sân. În ţara noastră și în întreaga lume au loc acţiuni speciale, pentru a marca lupta împotriva cancerului de sân. Chiar din prima zi a lunii octombrie sunt organizate curse de alergare, iar clădirile importante din marile capitale ale lumii sunt iluminate în roz. Evenimentul de iluminare a clădirilor cu semnificaţie se organizează în peste 70 de ţări din toată lumea, iar prin culoarea roz proiectată pe faţade, femeilor li se reamintește că, printr-un control medical anual, cancerul de sân poate fi învins.
Un eveniment din categoria celor care cresc gradul de conștientizare în privinţa cancerului de sân este Happy Run – Race For The Cure Romania, care a avut loc în parcul Herăstrău din Capitală, în data de 29 septembrie.

„A fost un eveniment internaţional organizat simultan în 16 orașe europene, prin care am informat participanţii și opinia publică despre importanţa depistării precoce a cancerului de sân”, a precizat Mihaela Geoană.

O altă acţiune a avut loc la 1 octombrie, când a fost iluminată în roz o clădire-monument din București, Palatul Ministerului Agriculturii. Evenimentul le-a amintit astfel femeilor că trebuie să se programeze la controlul senologic anual.

În prezent nu se cunosc cu exactitate cauzele cancerului mamar, existând numeroși factori de risc implicaţi în dezvoltarea bolii, motiv pentru care experţii atrag atenţia că depistarea timpurie rămâne o piatră de temelie în controlul cancerului de sân. Când este detectat în stadiu incipient și când pacienta are la dispoziţie metodele adecvate de diagnostic și de tratament, există șanse mari de vindecare.

Una dintre femeile care se poate numi o învingătoare în lupta cu cancerul mamar este Ana Moldovan, în vârstă de 60 de ani, din Cluj-Napoca. Pentru că a vrut să ajute și alte femei diagnosticate cu această boală, care și-au pierdut părul din cauza tratamentelor agresive, clujeanca a confecţionat 1.500 de turbane pentru pacientele care fac chimioterapie și cărora le este foarte greu să stea doar cu perucă. Modelele create de ea din baticuri de mătase au fost distribuite, din februarie, în secţiile de oncologie ale unor spitale din ţară.

O femeie puternică și curajoasă, clujeanca mi-a mărturisit că, urmând pașii necesari în tratamentul cancerului de sân, această boală, poate fi ţinută sub control. Ea a fost diagnosticată în 2009 cu cancer mamar în stadiul 3A, după ce a observat o modificare la unul dintre sâni. După diagnostic, au urmat perioade lungi de tratament, iar în cele din urmă s-a vindecat.

„Am observat un semn, o gropiţă lângă mamelon și m-am dus foarte repede la medic, care mi-a făcut o mamografie și apoi ecografie. S-a constatat apoi că este 90% malignitate. Am făcut chimioterapie, pentru că era o tumoră puţin mai mare de 2 centimetri și așa este protocolul, să se facă prima dată chimioterapie. Am avut operaţie de mastectomie radicală la sânul drept”, a povestit Ana Moldovan pentru „Viaţa medicală”.

După mastectomie, ea a continuat tratamentul, făcând ședinţe de chimioterapie, radioterapie și urmând hormonoterapia prescrisă de medicul curant.

Șocul diagnosticului

Femeia își amintește că vestea diagnosticului a fost un șoc și că i-a fost foarte greu să se mobilizeze pentru a continua lupta:

„Apar tot felul de sentimente: teamă, frică, te gândești de ce ţi s-a întâmplat ţie, mai ales că eu, până la vârsta de 50 de ani, nu am fost bolnavă niciodată. Nu am avut niciun semnal de alarmă că aș avea o problemă de sănătate. Bineînţeles că a fost greu”.

Familia și prietenii au reprezentat însă o sursă importantă de sprijin moral în clipele grele de după aflarea diagnosticului, iar personalul medical de la Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca a fost un aliat în lupta cu boala:

„Am fost tratată foarte bine. După ce am terminat tratamentul, cinci ani am fost atent monitorizată, iar de la șapte ani de la diagnostic fac investigaţiile necesare o dată pe an și merg regulat la control”.

Dacă ar fi să le transmită un mesaj femeilor care se luptă cu această boală, Ana Moldovan le-ar spune că cel mai mult contează să fie curajoase și să aibă un psihic bun, întrucât, crede ea, sănătatea emoţională este un aspect important în drumul către vindecare:

„Foarte mult contează dorinţa de viaţă și dorinţa de a învinge această boală. În cei zece ani de când am fost diagnosticată, medicina a evoluat foarte mult și la noi în ţară, nu doar în lume. Cu cancerul de sân se poate trăi mulţi ani de la diagnostic, dacă ai grijă de tine, dacă faci investigaţii și ești atentă la fiecare simptom nou care apare, pentru că este posibil să apară și alte afecţiuni pe lângă cancerul mamar”.

Pacientele se luptă cu sistemul de sănătate

Problemele cu care se confruntă femeile cu cancer mamar și nu numai sunt multiple, este de părere Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC). Am stabilit să ne întâlnim la București, la jumătatea lunii septembrie, într-o frumoasă zi de toamnă, pentru a discuta pe larg despre acest subiect și despre rezultatele campaniilor pe care FABC le-a desfășurat în ultimii ani, în multe zone rurale ale ţării.

„Populaţia noastră este decimată prin moartea pacienţilor cu diferite forme de cancer. În fiecare zi mor 142 de pacienţi cu cancer, copii și adulţi, mulţi dintre ei cu șanse reale de vindecare sau de supravieţuire, dacă ar avea cele necesare, începând de la investigaţii, tratament şi până la paliaţie. Aceasta este statistica GLOBOCAN, nu am spus-o eu. Doamnele noastre dispar pe rând, din iresponsabilitatea conducătorilor sistemului de sănătate” declară Cezar Irimia.

Reprezentantul FABC a subliniat că problema majoră cu care se confruntă pacientele cu cancer mamar și genito-mamar de la noi din ţară „este sistemul de sănătate nesustenabil”:

„Pacienţii, în general, în România, nu luptă cu boala, ci cu sistemul de sănătate, care, teoretic, le oferă totul și, practic, nimic. De la a-și face investigaţiile necesare, cu programare la două, trei, uneori chiar patru luni, deseori nemaifiind fonduri, pacientele ajung să se investigheze – dacă au bani – în sistemul privat și vin cu rezultatul la medic. Acesta le recomandă tratamentul și constată cu stupoare că nu există medicamente: ori nu mai sunt aduse în ţară din cauza politicii preţului, ori pleacă la exportul paralel. Ne confruntăm cu probleme majore de ani întregi”.

El a amintit și faptul că, de multe ori, unele paciente din ţara noastră ajung prea târziu la medic, iar când li se descoperă boala, întâmpină greutăţi și numeroase obstacole.

„Din păcate, un cancer perfect tratabil prin diferite tehnici ajunge să facă victime, pentru că doamnele noastre nu au informaţie, nu au posibilitatea să își facă investigaţii așa cum am mai spus, în privat, iar Statul nu le oferă un sprijin în acest sens. De aceea se explică și numărul mare de victime pe care le face această formă de cancer perfect tratabilă”, a punctat Cezar Irimia.

Potrivit datelor publicate de Global Cancer Observatory (GLOBOCAN), în România, cancerul de sân a fost responsabil anul trecut de 3.378 de decese.

Datele GLOBOCAN arată că în topul cancerelor cu cea mai mare incidenţă în România, cancerul de sân se află pe locul al treilea, cu 11,5%, adică 9.629 de noi cazuri înregistrate în 2018. Potrivit aceleiași surse, cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femeile românce.

Chiar și așa, în cazul cancerului mamar, în 2018 se observă o ușoară scădere a incidenţei, în comparaţie cu informaţiile din 2012. Statisticile de anul trecut arată că această formă de cancer este responsabilă de aproximativ 10% dintre decesele cauzate de cancer în ţara noastră. O veste îmbucurătoare este că mortalitatea în cancerul de sân a scăzut la aproape jumătate în 2018 faţă de anul 2012.

Testări pentru femeile din mediul rural

FABC a iniţiat în 2014 o campanie de investigaţii medicale gratuite, intitulată „Nu am făcut destul!”. De la un an la altul, campania a devenit tot mai complexă, având atât o componentă de testare, cât și una de educare a populaţiei feminine de la sate. Unul dintre obiectivele campaniei este de a atrage atenţia autorităţilor privind importanţa implementării unui program de screening naţional pentru depistarea cancerului de sân.

Datele obţinute în urma campaniei de-a lungul anilor sunt îngrijorătoare, arată președintele FABC:

„Dintre femeile testate clinic, 11% au probleme oncologice, 86% din populaţia feminină – ne referim doar la populaţia din mediul rural – nu a fost niciodată la un control al sânilor. Femeile acestea sunt, cu o pondere destul de ridicată, în necunoașterea patologiei”.

Din datele publicate de FABC, 1.120 de femei din cinci judeţe din Ardeal au fost consultate anul trecut. Pe lângă ecografie mamară, ele au beneficiat și de alte investigaţii gratuite. Rezultatele obţinute arată că 55% dintre femeile testate nu și-au făcut niciodată un control la sâni, iar 42% nu și-au făcut niciodată autopalpare.

Am vrut să aflu și cum se vede lupta împotriva cancerului de sân din perspectiva unui psiholog cu experienţă, care lucrează foarte mult cu pacientele diagnosticate cu această boală. Lidia Stoica, expert DOC, a început să lucreze cu pacienţi oncologici prin Fundaţia Regina Maria și mărturisește că „ceea ce cândva era un mic proiect sub umbrela Fundaţiei, astăzi a devenit un proiect la nivel naţional, în trei orașe, și avem o asociaţie de sine stătătoare: Asociaţia Pacienţilor cu Boli Cronice Restart la Viaţă”.

Sânul, simbolul feminităţii

Pentru o femeie, sânul este simbolul feminităţii, iar pierderea lui, spune psihologul, este percepută de pacientă ca o mutilare a eului corporal:

„Trăim într-o societate care pune accentul pe imagine, în care percepţia asupra femeii este raportată, în primul rând, la stimulii vizuali fizici imediaţi. De aceea, odată cu diagnosticarea cancerului de sân și cu operaţia de mastectomie, gestionarea sentimentelor devine o necesitate, însă puţine femei își dau seama și cer sprijin psihologic de specialitate încă de la început”.

De cele mai multe ori, explică specialista în psihologie oncologică, femeile trăiesc un sentiment major de rușine, acesta fiind „cel mai mare factor motivator de a ne menţine într-o situaţie de disconfort”. Într-un final însă, adaugă aceasta, tot mai multe femei ajung să ceară ajutor psihologic, pentru că suferinţa le determină să facă acest pas în lupta contra cancerului la sân.

Experta subliniază încă un lucru important: cancerul mamar e o boală care schimbă viaţa pacientei. „Toţi știm, cancerul ia vieţi! Însă atunci când nu le ia, le schimbă! Femeia este nevoită să se schimbe fundamental pentru a trăi cu această boală. Schimbarea poate fi frustrantă sau poate fi îmbrăţișată ca o oportunitate de dezvoltare personală, fizică, spirituală și mentală”, arată Lidia Stoica.

„Femeia trebuie să înţeleagă faptul că astăzi cancerul se tratează, iar organismul se recuperează. Totodată, trebuie să realizeze că intervenţia psihologică poate să potenţeze tratamentul medical, grăbind astfel recuperarea” adaugă specialista în psihologie oncologică.

Necesitatea unui program naţional de screening

Mihaela Geoană, președinta Fundaţiei Renașterea, a acceptat să ne răspundă la câteva întrebări despre activităţile dedicate acestei luni.

Fundaţia pe care o conduce și-a intensificat campaniile de informare, de prevenţie, de promovare a drepturilor pacienţilor, pentru a atrage atenţia asupra acestei boli. De-a lungul anilor, organizaţia și-a diversificat eforturile pentru a ajuta atât femeile diagnosticate cu această boală, cât și pe cele la risc.

„Am deschis două centre medicale, unul în contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, altul de excelenţă, dotat cu cel mai performant mamograf digital, cu tomosinteză cu nivel redus de radiaţie și cu ecograf 4D. În aceste centre oferim servicii medicale la preţuri mai mici decât cele de pe piaţă, având în vedere că suntem o fundaţie și nu facem profit”, a explicat Mihaela Geoană.

„Când am înfiinţat Fundaţia Renașterea, am avut ca prioritate organizarea de campanii de informare pentru a promova diagnosticul precoce al cancerului de sân. Cu trecerea anilor, ne-am diversificat efortul către oferirea de mamografii și teste Babeș Papanicolau gratuite în mediul rural și mic urban, în sprijinirea psihologică, oferirea de peruci, de teste de control pentru paciente” mai declară președinta Fundaţiei Renașterea.

Chiar și așa, ea subliniază că, pentru a se face un salt major în privinţa cancerului de sân, ar fi extrem de benefic ca ţara noastră să aibă un program de screening, prin care femeile să aibă acces gratuit la mamografii și teste moderne de diagnostic:

„Potrivit medicilor, acum se prezintă mai multe femei preventiv la cabinet, mai ales în lunile octombrie și martie, când se desfășoară campanii mai intense de comunicare. Femeile vorbesc cu mai mult curaj despre boală și am putea face un salt major în depistarea bolii în stadii incipiente dacă am avea un program naţional de screening”.

Chiar dacă, în prezent, în peisajul medical românesc se fac pași importanţi pentru oncologie, Mihaela Geoană crede că mai sunt și alte nevoi ale pacientelor care trebuie adresate și rezolvate, cum ar fi existenţa registrului de cancer, accesul la diagnostic complet, așa-numitul tumor board și tratamentul personalizat:

„Sună complicat, dar cred că dacă există voinţă, se va înţelege și ideea că fondurile necesare implementării acestor idei reprezintă investiţii, nu doar în sănătatea femeilor, ci și investiţii eficiente din punct de vedere financiar”.