Newsflash
CAMPANII

Vaccinarea antigripală la gravide

de Dr. Viorel ALEXANDRESCU - oct. 16 2020
Vaccinarea antigripală la gravide

Aflată în categoria de risc de complicaţii și deces ale gripei, sarcina este încă obiect de controverse privind utilitatea și efectul nociv al vaccinării antigripale asupra produsului de concepţie.

vaccinareUnii ginecologi-obstetricieni incriminează efectul teratogen, atribuit în general mai multor vaccinuri, fără ca această opinie să fie documentată știinţific. Se confundă în această abordare vaccinurile inactivate cu cele vii atenuate și se exagerează, în cazul primelor, efectele secundare care ar contraindica vaccinarea.

Graviditatea implică modificări hemodinamice (creșterea frecvenţei cardiace, a masei sanguine, a greutăţii corporale, retenţie de lichide), ale capacităţii pulmonare (presiune prin uterul gravid asupra diafragmului în lunile avansate de sarcină) și modificări ale rezistenţei la infecţii, prin scăderea relativă a proteinelor (transfer placentar) și inducerea unei toleranţe imunologice a produsului de concepţie, care se însoţește de o diminuare a răspunsului imun.

În acest context de modificări, considerate fiziologice, orice infecţie, inclusiv gripală, poate fi însoţită de o rată crescută de complicaţii și uneori de deces, care în unele studii ajunge până la 5% în cazul epidemiilor severe și de cca. 20-30% în cazul pandemiilor.

Aceste evoluţii sunt evidenţiate în majoritatea cazurilor la femeile gravide sănătoase. În plus, nu trebuie uitat faptul că, dintre femeile gravide, cca. 5-10% au boli cronice asociate, care potenţează riscurile de complicaţii și deces.

Medicii de familie recomandă vaccinarea antigripală la gravide
În mod paradoxal, medicii de familie recomandă mai mult decât medicii ginecologi vaccinarea la gravide, aceștia din urmă invocând, chiar în cazul gravidelor cu boli cronice asociate, riscul de malformaţii când imunizarea se face în primul trimestru, agravarea bolii cronice și naștere prematură.

În fapt, reacţiile secundare ale vaccinului gripal sunt majoritar locale (10-15%), iar reacţiile generale (febră moderată, cefalee etc.) afectează sub 1%, ambele tipuri de reacţii fiind de scurtă durată, ușor de combătut și minore în comparaţie cu simptomatologia gripei.

Se ignoră faptul că gripa poate evolua relativ frecvent cu febră peste 38°C, cu tuse frecventă (poate declanșa contracţii), cu cefalee intensă, rinoree abundentă, astenie și stare generală modificată care imobilizează gravida la pat, accentuând în acest fel staza venoasă la membrele inferioare și crescând efortul cardiac.

În ceea ce privește spitalizările femeilor gravide în timpul sezonului gripal, după unele studii acestea sunt de 1,2% la cele cu boli cronice asociate în cel de-al treilea trimestru de sarcină și de 0,068% la cele sănătoase.

În sezonul gripal se înregistrează și un număr mare de infecţii respiratorii acute la gravide (rata fiind de 25%), iar în ultimul trimestru de sarcină infecţiile acute respiratorii sunt de circa cinci ori mai multe decât cele raportate la aceleași femei în anul premergător sarcinii.

A existat multă vreme o reţinere în vaccinarea gravidelor în primul trimestru de sarcină, motivaţia fiind bazată pe teama că reacţia febrilă postvaccinală ar putea influenţa evoluţia sarcinii sau ar avea efecte nocive asupra produsului de concepţie, dar după mai mulţi ani și mai multe studii s-a eliminat această restricţie.

Gravidele, în FRUNTEA listei de priorităţi

În prezent, recomandările OMS, CDC-Atlanta și ECDC
menţionează expres că gravidele pot fi vaccinate în orice perioadă a sarcinii, pentru a se putea oferi protecţie pe toată durata epidemiei de gripă. Efectul benefic al vaccinării gravidelor se extinde și la nou-născuţi, dar și la sugarii mici (sub 6 luni), deoarece anticorpii materni (IgG) trec transplacentar și prin lapte, asigurând o protecţie de cel puţin 6 luni.

Mai multe studii au evidenţiat o incidenţă crescută a îmbolnăvirilor de gripă la copiii sub 6 luni, cu rate mari de complicaţii și deces în perioadele de activitate epidemică, iar cum această categorie de vârstă nu se vaccinează direct, o soluţie de protejare ar fi vaccinarea
sistematică a gravidelor și a mamelor.

Pornind de la aceste evidenţe, studii ulterioare au arătat că vaccinarea gravidelor și a mamelor reduce cu 65% infecţiile gripale confirmate la copiii sub 6 luni și cu 36% bolile respiratorii febrile la mame, respectiv cu 29% la copii. În România, gravidele nu se vaccinează sistematic (sau foarte puţin), nici chiar cele cu boli cronice asociate.

După pandemia de gripă din 2009 cu A/H1N1-pdm (A/H1N1 pandemic), denumită și „gripă porcină”, s-a produs o schimbare importantă în poziţia specialiștilor ginecologi-obstetricieni referitoare la vaccinarea antigripală a gravidelor în România, concretizată prin materiale elaborate de asociaţiile profesionale de promovare a acestei imunizări importante.

Din păcate, această acţiune nu a avut un ecou la nivelul autorităţilor de sănătate publică, care prin numărul mic de doze achiziţionate în anii următori nu au asigurat o acoperire vaccinală optimă și a acestei categorii de risc, deși OMS și ECDC au considerat că gravidele trebuie să fie poziţionate „în fruntea listei de priorităţi” a vaccinării antigripale atât în epidemiile sezoniere, cât și în pandemii.

Vom prezenta o analiză a impactului pandemiei din 2009 cu A/H1N1, efectuată de Centrul Naţional de Gripă din Institutul Cantacuzino la femeile însărcinate din România. Nu are pretenţia unei investigaţii extinse, dar poate fi un moment de început al unei noi abordări a vaccinării antigripale a gravidelor (vezi figuri).

f3_1

f4 copy

Administrarea vaccinului gripal sezonier în pandemia de COVID-19

Deși este important ca grupele prioritare să fie vaccinate împotriva gripei înainte de începerea sezonului, este la fel de important ca programele de vaccinare împotriva gripei să aducă asigurări că oamenii pot fi vaccinaţi în condiţii de siguranţă fără expunere la infecţia cu SARS-CoV-2, mai ales că grupele-ţintă pentru vaccinarea împotriva gripei prezintă un risc mai mare de a complicaţii.

Liniile directoare naţionale pentru prevenirea și controlul infecţiilor în timpul prestării serviciilor de vaccinare ar trebui respectate pentru a se asigura un mediu sigur pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii și pentru pacienţi în timpul vaccinării.

Dacă este posibil, trebuie luate în considerare abordări alternative pentru administrarea vaccinurilor gripale și trebuie identificate și puse în aplicare măsuri de reducere a riscului de transmitere a SARS-CoV-2 în timpul administrării vaccinului gripal. Multe soluţii pot fi luate în considerare pentru minimizarea expunerii potenţiale la SARS-CoV-2 în timpul administrării vaccinului gripal, cum ar fi:
 Acordarea de programări pentru reducerea aglomerării în timpul așteptării;
 Respectarea cu stricteţe a programării pentru vaccinare;
 Înregistrarea numerelor de telefon pentru a păstra legătura cu privire la întârzierile care pot apărea pe parcursul zilei;
 Asigurarea spaţiilor (cel puţin 1 metru) dintre scaune;
 Utilizarea spaţiilor exterioare;
 Asigurarea unei ventilaţii adecvate și a unui mediu curat;
 Încurajarea utilizării măștii în zonele cu transmitere comunitară;
 Facilitarea accesului la dispozitivele pentru spălarea mâinilor și/sau pentru dezinfecţia mâinilor cu soluţii pe bază de alcool.

De asemenea, se recomandă luarea în considerare a modalităţilor alternative de administrare a vaccinului grupelor eligibile, inclusiv:
 Cort/transportor mobil de vaccinare comunitară;
 Vizită acasă;
 Administrare în farmacie;
 Combinarea vaccinării împotriva gripei cu alte programări de asistenţă medicală;
 Vaccinare în mașină.

Pentru a minimiza riscul de transmitere a SARS-CoV-2 în timpul administrării vaccinului, persoanele cu boala COVID-19 confirmată sau suspectată ar trebui să amâne vaccinarea până la dispariţia simptomelor. Dacă o persoană eligibilă pentru vaccinarea antigripală este admisă într-o unitate de îngrijire a sănătăţii cu boala COVID-19 confirmată sau suspectată, vaccinarea trebuie oferită la recuperare și înainte de externare.

În loc de concluzie

Este nevoie de „curaj” și de o conștientizare a efectului benefic al vaccinării antigripale pentru femeia gravidă, produsul de concepţie, copilul după naștere până la 6 luni și pentru comunitate, din partea medicilor practicieni (medici de familie, ginecologi-obstetricieni etc.), a autorităţilor de sănătate publică, dar și a populaţiei.


Notă autor:

Bibliografie
1. Pregnant Women & Influenza (Flu) - CDC Atlanta (www.cdc.gov)
2. Flu Vaccine Safety and Pregnancy - CDC Atlanta (www.cdc.gov)
3. Guidelines for Vaccinating Pregnant Women - CDC Atlanta (www.cdc.gov)
4. Influenza Vaccination of Pregnant Women and Protection of Their infants – Shabir A. Madhi, M.D., Ph.D at all. The NEW ENGLAND JOURNAL OF MEDICINE; N Engl J Med 2014; 371:918-931;September 4, 2014 DOI: 10.1056/NEJMoa1401480
5. WHO; Immunization, Vaccines and Biologicals, WHO recommends seasonal influenza vaccination to pregnant women as the highest priority; 23 november 2012 (www.who.int)
6. Influenza Vaccination Coverage During Pregnancy – Selected Sites, United States, 2005-06 Through 2013-14 Influenza Vaccine Seasons (www.cdc.gov )
7. WHO: Manual for the laboratory diagnosis and virological surveillance of influenza, 2011 (www.who.int)
8. World Health Organization 2004, WHO Guidelines on the Use of Vaccines and Antivirals during Influenza Pandemics (www.who.int)
9. Immunology of Pregnancy, Sarah A. Robertson, Margaret G. Petroff, Chapter (PDF-Available December 2015
10. The immunology of pregnancy.Weetman AP1. PubMED Thyroid. 1999 Jul;9(7):643-6
11. Vaccination coverage rates for seasonal influenza in EU, 22 Jan 2015 (www.ecdc.eu)
12. CNSBT (Centrul Naţional de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile – MS – Informări săptămânale ale evoluţiei gripei și a altor infecţii respiratorii acute în România în sezoanele 2010/2011, 2011/2012, 2012/2013, 2013/2014, 2014/2015 și 2015/2016
13. Influenza Vaccination Coverage During Pregnancy – Selected Sites, United States, 2005-06 Through 2013-14 Influenza Vaccine Seasons (www.cdc.gov )
14. WHO SAGE Seasonal Influenza vaccination; Recommendation during the COVID-19 Pandemic; Interim guidance; 21 September 2020
15. WHO Regional Office for Europe recommendations on influenza vaccination for the 2020/2021 season during the ongoing COVID-19 pandemic

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe