Constatăm, de multe ori, că dorinţa de a aduce perfecţiunea în viaţa noastră goneşte fericirea. Ce-i de făcut? Ne vin în ajutor Alice D. Domar şi Alice Lesch Kelly, autoarele volumului FII FERICITĂ CHIAR DACĂ NU EŞTI PERFECTĂ. Cum să te eliberezi de iluzia perfecţiunii, apărut la Editura Curtea Veche, în 2009. Prima este asistent universitar la Departamentul de Obstetrică-ginecologie şi biologia reproducerii, Colegiul Medical Harvard, coordonator al serviciilor biomentale la FIV Boston, psiholog la Centrul Medical Beth Israel Deaconess, director executiv al Centrului Domar pentru Sănătate Biomentală din Woltham, Massachusetts. A doua este scriitoare specializată în Medicină şi Psihologie. (...)

   Alex Kahn, preşedinte al Universităţii Paris Descartes, Franςois Paquis, secretar general al aceleiaşi instituţii, şi Aimé Benichou, preşedinte al Asociaţiei Pictorilor Medici Francezi, ne invită la al 43ème Salon Des Peintres Médecins, manifestare anuală, organizată, prin tradiţie, în luna iunie, deschisă tuturor medicilor-pictori din ţările membre UMEM. Menţionăm că L’Association des Peintres Médecins, prin Uniunea Mondială a Pictorilor Medici, este integrată în structura UMEM. Expoziţia, ce găzduieşte lucrări de pictură, grafică, sculptură, a avut vernisajul la 1 iunie a.c., la Universitatea Paris Descartes, şi va rămâne deschisă până la 19 iunie.

   Foşti colegi sau studenţi de la Facultatea de Medicină Dentară a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ l-au evocat drept „dascăl, mentor, model“ pe regretatul prof. dr. Krikor Pambuccian (1915–1996), eminentă personalitate a medicinii româneşti din cea de-a doua jumătate a secolului XX, artizan al Anatomiei patologice din ţara noastră. (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

    Neaşteptatei oportunităţi ce ni s-a ivit în această primăvară, primăvara anului celei mai profunde crize economico-financiare din ultimele opt decenii, am înţeles să-i răspundem prin organizarea celei de-a doua Gale a săptămânalului „Viaţa medicală“. Această extraordinară oportunitate venită dinspre ROMEXPO, liderul industriei româneşti de târguri şi expoziţii, a constat din oferta de a ne găzdui Evenimentul în cadrul celei de-a XX-a ediţii ROMMEDICA. Alături de Rompharma (medicamente) şi Romoptik (aparatură şi instrumente optice), această tradiţională manifestare expoziţională dedicată sănătăţii publice şi private are loc între 26 şi 29 mai a.c., având ca grup ţintă medicii şi managerii de spitale. Am putut astfel continua ceea ce ne-am propus – la aceeaşi dată, 27 mai, dar 2009, la Ateneul Român – anume, să-i reunim anual, într-o sărbătoare, pe reprezentanţii elitei noastre profesionale, personalităţi din alte domenii, membrii formaţiunilor artistice ale confraţilor – scriitori, pictori, artişti fotografi, muzicieni –, întru neuitarea trecutului Medicinii româneşti şi exprimarea încrederii noastre în viitorul acesteia. (...)

   „S-a constatat că, din totalul cazurilor de malpraxis, doar 15% aparţin medicilor. (...) Sistemul îl face pe medic să greşească. Medic sau nu, cineva trebuie să te incite să progresezi. Pe noi ne incită bolnavii şi evoluţia patologiei. Dacă eşti silit să lucrezi contracronometru şi sub presiune, intervine aplatizarea, foarte periculoasă pentru calitatea actului medical“, afirmă dl prof. dr. Dorin Sarafoleanu, într-un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin.

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   – Cum a fost ediţia a XXV-a a Congresului Naţional de Chirurgie, de la Cluj-Napoca? m-a întrebat un chirurg. Nu am putut să ajung, dar abia aştept să vă citesc. Mereu aduceţi la vedere ceva inedit, ne faceţi să vedem dincolo de aparenţe.

   Mi-au venit în ajutor, imprevizibil, cele spuse de un chirurg senior, dl dr. Virgil Răzeşu, din Piatra Neamţ, invitat de onoare şi o confesiune mai veche a dlui prof. dr. Constantin Ciuce, preşedintele Congresului organizat anul acesta la Cluj-Napoca. Poate că nu era singurul răspuns, poate că nici măcar cel mai important. Deschidea însă o cale spre poveste, arătând limpede că marile izbânzi se nasc odată cu cei cărora le va fi dat să le împlinească. Şi că în spatele unei manifestări reuşite nu se află niciodată un singur om.

  Eradicarea globală a variolei (1979) a scos în evidenţă rolul esenţial al supravegherii epidemiologice, instrumentul principal al programului – „creier şi sistem nervos“ – aşa cum s-a afirmat în concluziile multor manifestări ştiinţifice şi publicaţii.

  Convingerea şi încrederea în metoda supravegherii au influenţat decizia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de adoptare, în anul 1988, a celui de-al doilea program de eradicare globală a unei boli infecţioase transmisibile: poliomielita. (...)

    În spiritul mottoului din titlul relatării, managerul Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu“ din Oradea, dr. Marilena Crişan, relatează în textul preambulului celei de-a XXXIV-a ediţii a Cursului Naţional de Perfecţionare „Actualităţi în Pediatrie” (3–7 mai 2010), cu emoţie şi căldură, momente din istoricul coerent al Pediatriei orădene, care împlineşte 120 de ani de existenţă. Aflăm astfel că de la atestarea documentară a primei capacităţi cu paturi pentru asistenţa pediatrică din Oradea (1890), în perioada interbelică Pediatria orădeană cunoaşte un important reviriment, facilitat de dotări moderne la vremea respectivă (aparat Röntgen, microscoape etc.). Între 1 martie 1949 şi 1 iunie 1969, spitalul a funcţionat într-o clădire naţionalizată (fostul sanatoriu „Sfântul Iosif“). Acestei unităţi sanitare i se creşte progresiv capacitatea până la 210 paturi: 157 – Pediatrie, 33 – Chirurgie şi ortopedie infantilă, 20 – ftiziopediatrie, precum şi un ambulatoriu cu 10 cabinete. (...)

   Sărbătorit de Societatea Studenţilor Medicinişti cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, Victor Babeş se adresa, în 1915, mai tinerilor săi colegi: „Să sperăm că glasul tineretului medical reprezentat la această frumoasă serbare să reuşească acolo unde n-am reuşit eu în lupta mea de 28 de ani, faţă cu ocârmuirea ţării, ca să o conving că nu politicienii, nu diletanţii arivişti reprezintă ştiinţa adevărată, că oamenii de ştiinţă nu trebuie persecutaţi şi umiliţi, ci trebuie, din contră, tot mereu încurajaţi, consultaţi şi ascultaţi, pentru ca neamul românesc să se manifeste, din ce în ce mai mult, ca un factor de înaltă cultură, pentru ca poporul românesc să se regenereze.“ (...)

  ...a fost de părere masser Alighieri în timpul hoinărelii sale prin Purgatoriu în compania signoritei Portinari, pe care neguri duşmane i-o furaseră de timpuriu.

  Am fost mereu rănit şi adânc mâhnit când această inexplicabilă şi în fond absurdă fugă spre moarte se sfârşeşte după un promiţător, dar revoltător de scurt parcurs. M-am tot întrebat pe ce culmi ar fi ajuns civilizaţia şi cultura, dacă moartea nu i-ar fi cosit de timpuriu pe Chopin, Schiller, Byron, Mozart, Van Gogh, Eminescu, Lavoisier, iar dintre ai noştri pe Vesalius, R. De Graaf, Laënnec şi mulţi alţii. (...)

   În principala lucrare de Psihanaliză în limba română de dr. Ioan Popescu-Sibiu: Doctrina lui Freud (Psihanaliza) publicată înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, termenul „das Es“, pronume neutru substantivat, prin care Sigmund Freud definea entitatea instinctuală inconştientă, a fost tradus prin cuvântul românesc „sine“, autorul fiind obligat să adopte această variantă lexicală deoarece limba română nu dispune de un pronume personal neutru la persoana a treia. În limba engleză, „das Es“ a fost tradus prin vocabula „ID“ dar la noi traducerea eronată a persistat până în prima jumătate a anilor ’90 (Vocabularul de Psihanaliză de Jean Laplanche şi J. B. Portalis 1994). (...)

    Ultimul număr, din aprilie a.c., este tematic: „Paliaţie şi HIV/SIDA“, şi conţine articole care se referă la diferitele aspecte ale acestui tip de îngrijire la pacienţii HIV/SIDA. Se ştie că infecţia cronică HIV rămâne, la aproape 30 de ani de la identificarea virusului, a patra cauză de deces la nivel mondial. Până acum au decedat mai mult de 20 de milioane de persoane şi vreo 33 de milioane sunt infectate cu HIV – din care două milioane sunt copii. În România, se mai află din păcate mulţi dintre copiii cu HIV/SIDA din Europa. Oriunde în lume speranţa de viaţă a pacienţilor HIV/SIDA este în creştere, în mare parte datorită noilor terapii integrate şi a îngrijirii multidisciplinare, aşa cum sunt îngrijirile paliative. (...)

   Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa“ Iaşi a lansat proiectul „Studii postdoctorale în domeniul eticii politicilor de sănătate“, prin care 40 de cercetători postdoctorali vor fi sprijiniţi în activitatea de cercetare transdisciplinară şi multidisciplinară. Proiectul va fi implementat în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca şi Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi. (...)