Dr. Letiția Lucia Iubu, autoarea volumului Inscripții pe un bob de grâu, este memorialist și poet și face parte dintr-o familie cu tradiții spirituale bogate. Sora, soțul și chiar fiica ei cochetează și ei cu scrisul, astfel că această artă a devenit comună în familia ei.
Pentru cei care au cunoscut-o pe dr. Letiția Iubu, nu a fost deloc o surpriză apariția acestei cărți. Ea a început să scrie poezie spre apogeul carierei sale, cam în același timp cu lucrările memorialistice. Fiindcă s-a apucat târziu de această îndeletnicire, știind că timpul nu mai are răbdare, s-a apropiat de poezia miniaturală, încorporată în spații mici, dar care conține esențe puternice. Opțiunea ei s-a dovedit în final de bun augur. A publicat trei plachete de poeme de sorginte niponă: haiku, tanka și haibun. Despre virtuțile sale ca poet de haiku (gen de literatură română apărut după 1989), Mihai Duțescu spunea: „Poemele Letiției Iubu în stil haiku sunt niște noutăți fulgurante pe coji de suflet aruncate în mare, în speranța că vor fi găsite și decriptate de oameni înțelepți și sensibili”. Din speciile poeziei de inspirație niponă abordate de autoare a lipsit până acum poemul într-un vers, gol pe care poeta îl umple acum cu această carte. În multe dintre poemele sale, ea reconstituie crâmpeie din viața tradițională românească, de la cântecul de leagăn la colindele de Crăciun. Sunt evocate de altfel, cu o trăsătură de condei sigură, și o seamă de sărbători de peste an, cum ar fi Boboteaza, Paștele, Rusaliile, Sânzienele și Anul Nou. În asemenea evocări, sentimentul religios este discret, abia schițat, accentul fiind pus pe datinile neamului românesc și îndeosebi ale Olteniei natale.
Astfel, Letiția Iubu și-a găsit o direcție neumblată și o rostire proprie, care reușesc să o deosebească de alți poeți care practică acest gen de poem.