Aproximativ 10-20% dintre decesele survenite la  pacienții oncologici sunt legate de malnutriție, nu de boala în sine (1).

Deși atunci când spunem malnutriție, de cele mai multe ori ne gândim la o scădere în greutate, acest termen este definit mai degrabă ca o nepotrivire între nevoile organismului și alimentație. Un deficit în macronutrienți (glucide, lipide, proteine) sau micronutrienți (vitamine, săruri minerale), chiar la o persoană cu greutate normală, poate duce la dezechilibrul unor procese metabolice (2).

Care sunt cauzele malnutriției? 

La pacienții cu tumori maligne apare o creșterea necesităților și/sau o scădere a aportului. Aceste procese pot avea mai multe cauze:

• Factori legați de tumori - Unele celule maligne eliberează substanțe care cresc consumul de energie și necesarul de nutrienți. Pe de altă parte, aceste substanțe pot scădea pofta de mâncare. În special în cancerele gastrointestinale, poate apărea malabsorbția nutrienților în tractul digestiv. Durerea și disconfortul cauzat de cancer pot de asemenea îngreuna consumul de alimente.
• Tratamentul cancerului - Chimioterapia, radioterapia și intervenția chirurgicală pot provoca efecte secundare care afectează apetitul, digestia și absorbția nutrienților. Greața, vărsăturile, diareea, leziunile apărute la nivelul gurii și modificările gustului sunt efecte secundare frecvente, care interferează cu alimentația.
• Factori psihologici și emoționali - Stresul și anxietatea asociate cu diagnosticul și tratamentul cancerului pot afecta dorința de a mânca pacientului. Depresia, dacă apare, poate exacerba și mai mult malnutriția (3).

Cum se manifestă malnutriția?

Dezechilibrarea balanței între necesități și aport, declanșează procese care duc la:

• Pierdere în greutate - Aceasta se poate datora pierderii țesutului adipos sau a celui muscular (sarcopenie), ceea ce duce la scăderea forței musculare și a senzației de oboseală. Cașexia este un sindrom de epuizare complex și sever, care pe lângă pierderi la nivelul țesutului adipos și muscular, implică inflamație sistemică, modificări metabolice și o stare de dezechilibru energetic cronic.
• Sistem imunitar slăbit - Malnutriția scade rezistența la infecții și încetinește capacitatea organismului de a distruge celulele tumorale și de a se recupera după tratamentele oncologice.
• Vindecare întârziată - Pacienții cu cancer care au deficite nutriționale pot avea o vindecare mai lentă a rănilor după o intervenție chirurgicală sau alte proceduri medicale.
• Toleranță redusă la tratament - Malnutriția poate afecta modul în care organismul metabolizează medicamentele, ceea ce duce la concentrații imprevizibile de medicamente în organism, afectând eficacitatea tratamentului sau crescând riscul de toxicitate. De asemenea, poate scădea toleranța la efectele secundare ale tratamentelor pentru cancer, ceea ce poate duce la întârzieri sau modificări ale tratamentului.
• Scăderea calității vieții pacienților - Oboseala, slăbiciunea, dificultățile de concentrare și mobilizare fac ca pacienții să facă față mai greu tratamentului și le creează o stare de suferință emoțională

Evaluarea și tratarea malnutriției implică de obicei o abordare multidisciplinară, inclusiv colaborarea medicilor oncologi, dieteticieni, asistente medicale și alți profesioniști din domeniul sănătății. Intervențiile nutriționale, cum ar fi consilierea alimentară, suplimentele nutriționale și, în cazuri severe, nutriția enterală sau parenterală, sunt necesare pentru a sprijini pacienții cu cancer pe parcursul tratamentului. Astfel, combaterea malnutriției la pacienții oncologici este necesară pentru îmbunătățirea rezultatelor tratamentului și a calității vieții.

Articol realizat în colaborare cu Fresenius-Kabi România. 

Aflați detalii despre gama de produse Fresubin, destinate tratamentului malnutriției aici. 

S-ar putea să te intereseze și:

Tulburările digestive în tratamentul cancerului

Ghid de screening pentru riscul de malnutriție