Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

25 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl: suferinţele mediului

Viața Medicală
Conf. dr. Vitalie TEODORU vineri, 29 aprilie 2011

   Recentul accident de la centrala din Fukushima a readus în actualitate dezastrul de la Cernobîl. Treziţi din letargie, donatorii internaţionali s-au adunat să asigure finanţarea unui nou sarcofag pentru reactorul afectat de explozia de atunci. După un sfert de secol, rememorăm evenimentele şi analizăm efectele celei mai mari catastrofe din istoria energiei nucleare, în articolul dlui conf. dr. Vitalie Teodoru. (...)

    În noaptea de 26 aprilie 1986, la ora locală 1:23 a explodat reactorul nr. 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl, lângă graniţa Ucrainei cu Belarus şi Rusia, la o distanţă de cca 400 km de România. Zile de-a rândul au fost proiectate în atmosferă particule radioactive, printre care cantităţi considerabile de iod 131 şi cesiu 137. Potrivit tradiţiei sovietice, dezastrul a fost ascuns opiniei publice. S-a procedat numai la evacuarea localnicilor din zonele învecinate Centralei. După câteva zile, s-a schimbat direcţia curenţilor de aer şi norul radioactiv a început să se deplaseze spre nord-vestul Europei. Aparatele cercetătorilor occidentali au înregistrat modificări în compoziţia atmosferei şi s-a dat alarma. După cinci zile de la producerea exploziei, fără să se aplice vreo măsură de protecţie a populaţiei, la data de 1 mai, s-a întrunit comitetul politic executiv al comitetului central al partidului comunist român pentru a discuta despre implicaţiile catastrofei în România. De abia după această şedinţă au apărut în presa noastră informaţii lapidare, fără a se preciza nivelul de radioactivitate la care s-a ajuns şi nici faptul că s-a depăşit pragul de alarmare. Se recomanda spălarea legumelor şi fructelor şi evitarea ieşirii copiilor în spaţii largi, asta după ce „poporul muncitor“ ieşise de 1 mai „la iarbă verde“. Secretomania şi minimalizarea situaţiei au continuat şi în anii următori. Leonid Ilin, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din URSS, afirma după avaria de la Cerobîl că „nivelul relativ redus de iradiere nu are niciun efect negativ asupra sănătăţii“ (Moscovskie novosti, 19 februarie, 1989). În acelaşi an, 1989, filmul „Microfon“ al regizorului kievean G. Şkliarevski a fost cenzurat, fiind eliminate interviurile cu supravieţuitorii catastrofei. Dna prof. dr. Tamara Tudose (Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţeanu“, Chişinău) aprezentat comunicarea „Afecţiuni endocrine, consecinţe ale exploziei de la Cernobîl şi ale altor contaminări radioactive. Observaţii proprii“ la al IV-lea Congres al Asociaţiei de Endocrinologie Clinică din România (Constanţa, sept. 2009). Textual, a spus că: „Trecuseră deja două săptămâni şi în Republica Moldova afectată de explozie nu se ştia nimic. Era deja prea târziu ca să se poată lua măsuri eficiente. Nici după prăbuşirea URSS lucrurile nu au stat mai bine. Populaţia dintre Prut şi Nistru nu a fost inclusă în programele internaţionale de monitorizare a urmăririlor dezastrului nuclear. Informaţii esenţiale din 1986 au ajuns la medici abia în 1996“. În România, a fost practic interzisă publicarea lucrărilor ştiinţifice referitoare la efectele exploziei reactorului nuclear. Am fost şi eu pus în această situaţie, reuşind să public lucrări pe această temă doar după 1991. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.