Newsflash
Cultură

A început stagiunea

de Anca FLOREA - oct. 18 2013
A început stagiunea
   Deşi întreaga lună septembrie Festivalul „Enescu“ a captat atenţia melomanilor din întreaga ţară prin transmisiunile în direct şi prin concertele susţinute de oaspeţi străini în câteva oraşe de tradiţie culturală, evenimentele organizate la început de stagiune au constituit o reală „concurenţă“, propunând repere de mare atractivitate.
   Spre exemplu, la Opera din Timişoara, „gongul“ a sunat – la propriu şi la figurat – invitând spectatorii să revadă Faust de Gounod, producţie care, cu exact un an în urmă, a văzut lumina rampei într-o montare fastuoasă (regia şi scenografia Mario de Carlo), beneficiind şi de coregrafia ingenioasă realizată de Răzvan Mazilu, sub bagheta unui profesionist împătimit, deja binecunoscut în toate teatrele lirice din ţară, David Crescenzi, care şi de această dată a condus cu rigoare şi strălucire o partitură deosebit de ofertantă. O sală plină a aplaudat sonoritatea şi bogăţia coloristică a orchestrei, densitatea şi pregnanţa corului (pregătit de Laura Mare), rafinamentul baletului din Noaptea Valpurgiei, precum şi calitatea celor care au conturat personajele – ca şi la premieră, tenorul Like Xing, alături de soprana Narcisa Brumar, basul Octavian Vlaicu, baritonul Dan Patacă, mezzosopranele Gabriela Varvari şi Ramona Zaharia, toţi tineri, cu glasuri generoase şi interpretare pe măsură. Dar se pregătea deja ediţia a 38-a a festivalului internaţional „Timişoara muzicală“ (6–27 octombrie), aflată sub semnul bicentenarului Verdi, incluzând deci o gală de operă, apoi reprezentaţii cu Traviata, Nabucco şi, în seara finală, o nouă producţie cu Trubadurul, într-o distribuţie demnă de orice teatru liric important din lume, pentru că invitaţi vor fi mezzosoprana Mariane Cornetti, soprana Dragana Radakovic´, baritonul George Petean sau tenorul Leonardo Gramegna, în fosă acelaşi David Crescenzi, o surpriză fiind debutul tenorului-manager Corneliu Murgu în calitate de regizor.
   Un alt festival de tradiţie, „Elena Teodorini“ de la Craiova, ajuns la ediţia XIII, aduce la Teatrul Liric opere verdiene din repertoriul curent, dar şi premiera cu Otello care„Faust“ la Opera din Timişoara a inaugurat, la 10 octombrie, seria manifestărilor ce se vor derula timp de aproape o lună, marcând şi prima colaborare cu regizorul Rareş Zaharia, dar şi întâlnirea publicului din Bănie cu doi dintre interpreţii regăsiţi şi în „formula“ bucureşteană, în noua montare – tenorul Marius Budoiu şi baritonul Ştefan Ignat, dar şi cu aceeaşi soprană Dragana Radakovic´ din Serbia; la pupitru – Gheorghe Stanciu.
   În septembrie, Opera din Iaşi a deschis stagiunea printr-un concert în aer liber, în ambianţa elegantă creată de decorul natural, scena fiind amplasată pe strada „pietonală“, încadrată de catedrală şi de o impunătoare clădire de patrimoniu, oprindu-se circulaţia pe străzile adiacente, eliminând deci orice risc de „bruiaj“ nedorit, ceea ce făcea să uităm că ne aflam, de fapt, în centrul oraşului. Ajunsă la ediţia a treia, „Magia serii în sunet şi lumină“ a oferit „şlagăre“ din creaţii celebre, dar şi jocuri de lasere şi artificii multicolore, spre încântarea celor care, în ciuda frigului, stând pe scaune sau în picioare, au aplaudat pagini din opere şi operete abordate de orchestra, corul şi soliştii teatrului, sub bagheta lui Cristian Bebeşelea; şi în acea seară, bicentenarul Wagner-Verdi a fost onorat prin pagini cu mare impact la public, fie că erau momente orchestrale, coruri din Trubadurul, Nabucco, Ernani (maestru de cor Manuel Giugula) sau arii din Traviata (soprana Diana Bucur) sau din Rigoletto (tenorul Florin Guzgă). Dar programul mozaicat a cuprins şi arii din Nunta lui Figaro de Mozart (bas-baritonul Octavian Dumitru), Carmen de Bizet (mezzosoprana Maria Macsim-Nicoară şi baritonul Ciprian Marele), Bărbierul din Sevilla de Rossini (tenorul Andrei Fermeşan şi baritonul Jean-Kristof Bouton), apoi din operetele Liliacul de Strauss (soprana Cristina Grigoraş), Văduva veselă de Lehar (tenorul Adrian Ionescu), Silvia de Kalman (soprana Irina Scafaru) sau din creaţii de Bernstein – aria din Candide (soprana Lăcrămioara Hrubaru-Roată) şi un simpatic ansamblu din West Side Story (aceeaşi L. Hrubaru-Roată alături de Elena Roşca, Laura Scripcaru, Maria Macsim-Nicoară, Cristina Grigoraş). În final a răsunat tradiţionalul Brindisi din Traviata, iar ploaia de confeti s-a revărsat asupra noastră în acordurile Triumfalului din Aida, astfel încât muzica superbă şi întreaga regie ambientală gândită de managerul-regizor Beatrice Rancea au dat miilor de spectatori o stare „de bine“, aşa cum se cuvine într-o „seară magică“.
   Chiar în paralel cu ultima săptămână din Festivalul „Enescu“, ediţia a treia a „Duelului viorilor“ a cuprins recitaluri la Braşov, Tg. Mureş. Turda, Craiova, Piteşti, Iaşi, Bacău, pentru ca la 4 octombrie să se încheie la Bucureşti, în sala Radio, devenită neîncăpătoare pentru cei dornici să-i reasculte pe violoniştii Gabriel Croitoru şi Liviu Prunaru, în compania pianistului Horia Mihail, într-un repertoriu variat menit să le pună în valoare şi virtuozitatea, şi sensibilitatea, şi maniera în care ştiu să se relaţioneze, să dialogheze (sau să se... dueleze) ca adevăraţi artişti. Am remarcat şi de această dată sunetul cald, învăluitor şi luminos al celor două instrumente „de colecţie“ (Guarneri şi Stradivarius), care, sub arcuşul unor maeştri cu dezinvoltură, charismă şi umor, reuşesc să se „potrivească“ ideal. Alternând evoluţiile pe podium, Gabriel Croitoru a abordat opusuri de Ceaikovski, Sarasate, Saint-Saëns, dar şi o cuceritoare adaptare pentru vioară şi pian a celebrei Ciocârlia de Dinicu, iar Liviu Prunaru a optat pentru Paganini, De Falla, Wagner, Wieniawsky, pentru ca după pauză să se regăsească în Grand Duo concertant nr. 3 pentru două viori de Beriot şi în Serenada nr. 2 de Sinding, aceasta şi cu participarea pianului. Trecând peste faptul că, deşi s-a anunţat structura în două sau trei părţi, publicul a aplaudat după fiecare dintre ele, semn că în sală se aflau şi spectatori nefamiliarizaţi cu „regulile“ unui concert, atraşi (ca şi la trecutele ediţii) de tentaţia de a asculta „pe viu“ instrumente atât de valoroase, am aplaudat cu plăcere o reîntâlnire cu marea muzică şi mai ales cu artişti de valoare internaţională.
   Liviu Prunaru a revenit pe acel podium câteva zile mai târziu, în ipostază de dirijor – o noutate la Bucureşti – colaborând cu Orchestra de cameră Radio. Aceasta şi-a început stagiunea cu lucrări de Warlock, Mendelssohn-Bartholdy (solist, evident, acelaşi Liviu Prunaru) şi, în final, un opus de Ceaikovski. O seară de referinţă şi pentru protagonist, dar şi pentru melomani.
   Primele „simfonice“ programate la mai puţin de o săptămână de finalul unui festival extenuant ar fi trebuit să aducă ceva total diferit, astfel încât să atragă spectatorii (şi) în sala Ateneului, dar Filarmonica dirijată de reputatul Iuri Simonov a ales opusuri de Rossini, Wagner, Şostakovici, într-o combinaţie destul de pretenţioasă şi, oricum, fără solist, ceea ce a diminuat cota de atractivitate, sala rămânând cu multe scaune goale; dar au urmat serile în care, sub bagheta lui Horia Andreescu, s-au cântat partituri de Dediu, din nou Ceaikovski (cu pianista Sofia Gulyak) şi Brahms-Schönberg, spectatorii fideli reîncepând să vină la concerte, "Duelul viorilor"aşteptând însă repere „mai altfel“.
   La Cluj, ediţia a 47-a a festivalului „Toamna muzicală“ (4–25 octombrie) alătură, de asemenea, artişti binecunoscuţi, precum Cristian Mandeal, Iulia Isaev, Sorina Munteanu, Răzvan Suma, David Grimal şi mulţi alţii, precizându-se faptul că în acest an vor fi cinci secţiuni distincte, dar şi concerte aniversare marcând 200 de ani de la naşterea compozitorilor Verdi şi Wagner, trei secole de la naşterea organistului Johann Krebs sau o jumătate de veac de la nemurirea lui Hindemith, de-a lungul a trei săptămâni pline de muzică pentru toate gusturile, în interpretări deosebite.
   Pentru a închide cumva „cercul“, Opera Naţională Bucureşti va oferi, în 17–19 octombrie, spectacole cu Otello, cu acelaşi Marius Budoiu în rolul Maurului şi din nou Iulia Iasev în Desdemona, dar în Iago anunţat în debut Valentin Vasiliu; dirijor, ca şi în serile de festival, Adrian Morar. Afişul propune însă şi Bărbierul din Sevilla, Carmen, Hänsel şi Gretel sau Lacul lebedelor şi Giselle, în care solişti apreciaţi vor evolua alături de tineri ce vor debuta în roluri de prim-plan, surprinzând sau contrariind. Spectatorii constanţi ai teatrului vor avea surpriza să vadă şi să asculte câţiva colaboratori, distribuiţi ani la rând în roluri episodice, promovaţi acum în personaje care cer şi voci adevărate şi ştiinţă a cântului şi... multe altele. Dar... vom vedea. Cât despre noi producţii, va trebui să aşteptăm „luna cadourilor“.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe