În cadrul Congresului interdisciplinar de medicină de urgenţă de la Cluj-Napoca, a fost lansat volumul Washington – Ghid practic de medicină de urgenţă, de Mark D. Levine şi W. Scott Gilmore, ediţia în limba română, sub coordonarea conf. dr. Adela Golea.
    Volumul, extrem de concis, oferă informații actualizate, bine structurate și accesibile, atât teoretice, cât și practice, fiind un instrument deosebit de util pentru medici urgentiști, medici de diferite specialități, rezidenți și studenți aflați la început de drum. La traducerea acestui prestigios volum au contribuit 35 de medici și studenți, coordonați de dr. Raluca Maria Finta.
    Ghidul are 18 capitole care abordează comprehensiv toate urgențele medico-chirurgicale din practica medicală, pe specialități, începând cu urgenţele cardiovasculare, dermatologice, endocrinologice, gastrointestinale și terminând cu toxicologia, aspectele operaţionale ale medicinei de urgenţă sau descrierea procedurilor și manevrelor care, efectuate cu acuratețe și promptitudine, după protocoalele și ghidurile în vigoare, fac diferența în lupta zilnică a personalului medical pentru viața pacientului. 
    Cum violenţa în unitățile de primiri urgențe (UPU) este tot mai des semnalată, sunt de menționat câteva recomandări oferite de ghid pentru reducerea acesteia în serviciile de urgență: antrenarea şi educarea angajaţilor din sănătate în recunoaşterea şi prevenţia violenţei; crearea unui sistem de codificare, care alertează echipa răspunzătoare de situaţiile de violenţă; încurajarea angajaţilor să raporteze incidentele, fără teama repercusiunilor; documentarea episoadelor de violenţă în faţa pacientului şi marcarea acelora care identifică pacienţii cu potenţial ridicat de a deveni violenţi; restricţionarea accesului la vizite pentru persoanele cu istoric de violenţă; crearea unui acces controlat în sălile de aşteptare şi în zonele de îngrijire a pacienţilor din departamentele de urgenţă; implementarea utilizării detectoarelor de metal şi de verificare a bagajelor pentru monitorizarea pacienţilor purtători de arme de orice natură. Nu în ultimul rând, „metodele de prevenţie pot include plasarea unor ofiţeri în civili în UPU, limitarea numărului de vizitatori, crearea unor ore de vizită stricte” (pag. 634). Factorii care pot conduce la violenţă „includ mişcarea nerestricţionată a oamenilor, prezenţa membrilor grupărilor infracţionale, a consumatorilor de alcool şi droguri, a pacienţilor traumatizaţi, a membrilor afectaţi ai familiilor, dar şi timpul 
îndelungat de aşteptare” (pag. 633–34).
    Ghidul este „o invitaţie la dezvoltare în cadrul echipei complexe a urgentiştilor”, a declarat conf. dr. Adela Golea, medic şef UPU–SMURD, Spitalul Clinic Judeţean Cluj, în prefaţa ediţiei în limba română a acestui valoros volum.