Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

„Aida“, cu mult fast

Viața Medicală
Anca FLOREA vineri, 17 mai 2013
   Parcă, anul acesta, programele muzicale dedicate Sărbătorilor pascale au fost mai puţine sau poate mai discrete, dar melomanilor li s-au oferit, prin compensaţie, alte surprize, aşa cum a fost, spre exemplu, noua producţie cu Aida la Opera din Iaşi, prezentată în „Anul Verdi“, astfel încât s-a optat pentru o creaţie monumentală deopotrivă sub aspect muzical şi scenic. De această dată însă, viziunea regizorului András Kürthy (invitat din Ungaria) a rămas pe coordonate clasice, reducând la limită relaţiile între personaje, „scăpând“, spre surprinderea mea, destule greşeli sau stângăcii în atitudini sau amplasament, dar care pot fi remediate (sau înlăturate) uşor.
   Decorul (László Székely) sugerează construcţii masive, posibil din marmură (deşi structurile – coloane, ziduri imense, scări – sunt din lemn), care se depărtează sau se îmbină pentru a marca spaţiul în care se derulează acţiunea. De efect este, spre exemplu, deschiderea prin care este adus eşafodajul din „scena Consecraţiei“, pe care se află parte dintre preoţi, dar şi Marea Preoteasă (soprana Ana-Maria Donose), aceasta cântând deci în scenă, nicidecum din culise, aşa cum se petrece în general; de altfel, şi în „tabloul Judecăţii“, preoţii şi Radames evoluează în faţa publicului, aspect mai puţin uzitat, dar nu fără precedent. Mişcarea modulelor permite schimbarea rapidă a locaţiei, asigurând fluenţa acţiunii, interesantă fiind şi deplasarea către centrul scenei a cadrului-mormânt, ieşind parcă din zidul-monolit al posibilului templu. Reuşită a fost şi ambianţa actului III, pânza de fundal imaginând Nilul pe care pluteşte barca din care coboară fiica faraonului, totul guvernat de o imensă lună plină; nu ştiu însă de ce penumbra, firească în noapte, lasă locul luminii puternice, deşi eroii ar fi trebuit să se ascundă în întuneric. Iar structura cu perdeluţă, amintind de un paravan sau de o poartă maramureşeană, „coborâtă“ în „camera lui Amneris“, cred că poate fi evitată.
   Costumele (schiţate de Zsuzsanna Kiss) sunt viu colorate, cu mult „aur“ şi sclipiri din abundenţă, într-o gamă stilistică eterogenă, alăturând repere posibil din Egiptul antic, rochii de seară superbe (purtate însă de... sclava Aida!), albul robelor preoţilor, albastrul intens şi turcoaz pentru însoţitoarele lui Amneris, roşul intens al balerinelor care se mişcă graţios, simpatic, chiar dacă fără vreo legătură cu festivităţile din Triumfal, amintind (şi) de celebrii „şoricei“ (coregrafia Adrian Mureşan, de la Opera Maghiară din Cluj).
   Sub aspect muzical, trebuie remarcat faptul că orchestra a sunat foarte bine, riguros, cu o paletă expresivă diversă şi bogată, dirijorul David Crescenzi reuşind şi o coordonare sigură între fosă şi scenă, corul a cântat, de asemenea, cu rigoare şi acurateţe (maestru de cor Manuel Giugula), apelându-se şi la corul de copii „Juniorii Operei“ (pregătit de Raluca Zaharia), baletul a avut farmec în sine, numeroşii figuranţi s-au integrat cu aplomb în mulţimea soldaţilor ce ocupă scena în special în „triumfal“, dar fără să o sufoce, excelenţi au fost trompetiştii (cântând pe instrumente apropiate epocii), iar distribuţiile echilibrate şi de calitate. Deşi în cea de a doua seară se dorea ca toţi soliştii să fie „ai teatrului“, probleme de sănătate (virusul gripal „se ia“...) au determinat solicitarea, în ultima clipă, a sopranei Carmen Gurban (care apăruse şi în prima seară), reeditând succesul în dificila partitură a Aidei, glasul său calitativ, condus impecabil, cu fineţe, nobleţe şi dramatism, oferind momente de mare frumuseţe în arii, duete sau terţete, înălţându-se strălucitor peste întreg ansamblul; şi tot de la Cluj a sosit mezzosoprana Liliana Ciucă, reluând, la rândul său, un personaj care, de-a lungul vremii, i-a adus multe elogii, întrupând o Amneris temperamentală, cochetă, dar şi umană în ardenţa trăirilor sale, vocea frumoasă şi egală în registre răspunzând convingător intenţiilor sale interpretative. Abordând în debut riscantul rol Radames, tenorul Cosmin Marcovici a apelat la experienţa sa îndelungată pentru a rezolva ţesătura ingrată, poate cu o anume precauţie, dar muzical şi cu implicare în creionarea eroului, baritonul Oleg Ionese (de la Chişinău) a avut un glas tunător, potrivit unui războinic tratat totuşi ca un primitiv, Daniel Mateianu a fost un impunător Rege, constituind surprize deosebit de plăcute şi basul Dan Popescu în Ramfis (cu prestanţa şi glasul amplu cerute de rol) şi tenorul Andrei Apreotesei, pentru prima oară în episodicul Mesager (etalând însă o voce sigură, robustă, cu un potenţial demn de un real interes).
   Un spectacol eclectic dar unitar (şi nu e un paradox), propunând mult fast şi „greutate“, realizat într-un timp record, cu un efort adesea epuizant, ceea ce nu se dezvăluie însă celor din sală, care la final au ovaţionat minute în şir, semn că s-a împlinit exact ce s-a dorit. Aidaeste o partitură îndrăgită şi, pentru că ansamblul sună dens şi bine pus la punct, pentru că, după cum menţionam, există şi o distribuţie „a casei“ (aspect remarcabil în sine), care a lucrat sub îndrumarea renumitei soprane Marina Krilovici, invitată special la Iaşi, pentru că decorurile grele (şi la propriu şi la figurat) şi costumele multicolore (ce pot concura adesea creaţiile unor designeri la modă) atrag privirea, având deci toate ingredientele unei producţii care, cu siguranţă, va face serie lungă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.