Revista
Română de Pediatrie
este o publicație științifică cu o tradiție de peste șapte
decenii. În anul 1942, prof. dr. Alfred Rusescu a fondat „Revista
Pediatria”, aceasta devenind de-a lungul timpului una din cele mai
importante publicații științific-academice adresate comunității
medicale din România. În prezent, revista apare trimestrial, în
paginile ei fiind cuprinse lucrări originale, prezentări și studii
de caz, referate. Toate lucrările sunt prezentate bilingv, în
română și engleză, deoarece se dorește indexarea revistei în
bazele de date PubMed și Medline.
Volumul 65 al publicației, numărul
4/2016, debutează cu un referat pe o temă controversată –
„Aspectele psihologice și etice legate de prezența membrilor
familiei în timpul resuscitării cardiace la copil”. Lucrarea este
semnată de dr. Magdalena Iorga (Iași) și include perspectiva
pacientului, a familiei, echipelor medicale, managerilor de spitale,
dar și a furnizorilor de politici de sănătate cu privire la acest
aspect. În ultimii ani, societățile medicale, pacienții și
aparținătorii pledează pentru o implicare mai mare a familiei în
timpul intervențiilor medicale la care sunt supuși copiii, inclusiv
în cazul resuscitării cardiace. În schimb, medicii și asistenții
medicali s-au declarat în majoritatea sondajelor stânjeniți de
prezența familiilor în timpul procedurilor medicale delicate. Cei
mai mulți medici nu sunt de acord cu prezența membrilor familiei în
timpul resuscitării cardiace a unui minor, argumentând ca prezența
acestora poate tulbura, stânjeni și afecta performanța actului
medical. Subiectul rămâne în continuare unul controversat,
participarea familiei la manevrele medicale la care sunt supuși
copiii fiind în continuare la stadiul de recomandare, nu obligație,
deși tendința la nivel internațional este de a acomoda prezența
membrilor familiei în spitalele și centrele de pediatrie.
Cititorul mai găsește în paginile
revistei un interesant studiu de caz despre supraviețuirea
nou-născuților prematuri în funcție de nivelul de acordare a
asistenței medicale. Deși rata mortalității nou-născuților
prematuri s-a îmbunătățit semnificativ în ultimele decenii,
supraviețuirea acestora rămâne o problemă importantă, ei fiind
vulnerabili în fața multor complicații legate de prematuritate.
Conform raportului global de acțiune al OMS din 2012, mai mult de
10% din copii se nasc înainte de termen și peste un milion de copii
decedează din cauza complicațiilor legate de nașterea prematură.
Conform studiului prezentat, rata de supraviețuire a fost
semnificativ mai mare în cazul nou-născuților proveniți dintr-o
maternitate de nivel III care au urmat terapie LISA, rata de
supraviețuire a acestora la 78 de zile de viață fiind de 93,3%.
Un alt articol
de tip referat abordează tema rinosinuzitei cronice, o patologie
rară în pediatrie, cu o varietate de cauze ce pot constitui uneori
capcane de diagnostic. Alergia constituie cauza principală în 50%
din rinitele copilului, 40% din acestea debutând precoce, până la
vârsta de șase ani. O etiologie mai rară poate fi reprezentată de
fibroza chistică, aceasta determinând o creștere de până la 60
de ori a vâscozității mucinei prin alterarea transportului ionilor
de Na, Cl și al apei. Suprainfecția bacteriană sinusală este
frecventă în rinosinuzita cronică din fibroza chistică.
Un alt studiu de caz, prezentat de
dr. Radu Diaconu (Craiova), implică evaluarea copilului alergic,
analizând utilitatea investigațiilor de tip panel. Trăim într-un
„secol al alergiilor”, acest aspect având repercursiuni și în
patologia pediatrică. Multitudinea de alergeni existenți face
dificilă și costisitoare acoperirea prin teste IgE specifice a
tuturor variantelor posibile. În aceste condiții, au fost
dezvoltate panelurile alergologice, care oferă un pachet standard de
alergeni (alimentari, respiratori sau micști). Aceste teste însă,
deși au o sensibilitate bună, se remarcă printr-o specificitate
mediocră. Studiul de caz a fost efectuat pe 152 de copii cu
patologie atopică: astm bronșic, dermatită atopică, alergii
alimentare și rinită alergică, iar rezultatele au fost în
majoritatea cazurilor negative pentru panelurile luate în studiu.
Explicația poate fi sensibilitatea redusă a metodei, dar și
componenta infecțioasă a manifestărilor alergice la copil.