După
relativa acalmie pe care căldura verii și vacanțele ne-o impun, luna septembrie
sosește cu un iureș de evenimente, care mai de care mai atrăgătoare, ce ne lasă
uneori epuizați emoțional (ba chiar și fizic), și poate puțin întristați atunci
când o alegere implică și renunțări, căci nu ne putem afla în multiple locuri
concomitent. Păstrând atmosfera de voiaj pe care ne-o dau concediile an de an,
Asociația ESCU ne-a invitat între 7 și 10 septembrie, pentru a treia oară, la
Festivalul Ambasadelor, aflat sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe și
al Comisiei României pentru UNESCO și organizat în parteneriat cu o serie de
alte instituții culturale și administrative.
Sub
genericul „One world”, evenimentul își propune ca prin intermediul
reprezentanțelor diplomatice sau culturale, ori al asociațiilor minorităților
naționale, să facă un mic tur al lumii, fără însă a părăsi Capitala noastră.
Asemenea edițiilor anterioare, festivalul a inclus o zonă de expoziții
tematice, găzduită la parterul elegantului Grand Hotel du Boulevard, și un
program de proiecții cinematografice la Cinema Pro, organizate pe patru teme
comune: planuri, singurătate, călătorie și familie. Ultimele două zile au venit
cu programul în aer liber, în Parcul Titan, acolo unde au fost standurile
naționale sau organizaționale ale participanților, zona de gastronomie
internațională și, partea cea mai gustată de vizitatori, spectacolele de muzică
și dansuri, unele tradiționale, altele în spirit național dar reinterpretate în
cheie contemporană.
Expozițiile
din centrul orașului au fost de la început separate în două zone, cea dedicată
meșteșugurilor și artizanatului tradițional, cu elementele incluse în
patrimoniul cultural material sau imaterial, și cea care a adus în prim-plan,
prin fotografii artistice, aspecte urbane sau naturale contemporane ale țărilor
participante. În partea tradițională, dincolo de obiectele de artizanat,
decorative sau de podoabă, de fotografii sau picturi tipice, s-a remarcat
expoziția de costume populare din peste 30 de țări. Curatoarele Iulia Gorneanu
și Andreea Dănescu au vrut ca în acest fel să transmită vizitatorilor ideea
exprimată în titlul „Haina – mesaj universal al dialogului intercultural”.
Elementul
de noutate al acestei ediții a Festivalului Ambasadelor, și ceea ce a împins
evenimentul dincolo de sfera unei promovări turistice clasice, a constat în organizarea
a două conferințe. Prima dintre ele, susținută de Teodora Migdalovici, a pus
accentul pe felul în care, în mod activ și creativ, se poate construi o imagine
pozitivă a unei țări, fără a cădea în eternele clișee idilice, contrazise de
titlurile negative promovate de site-urile internaționale de știri. Cea de-a
doua, care a adus în jurul unei mese personalități ce activează în domeniul
afacerilor europene și internaționale, inclusiv pe europarlamentarul Cristian
Preda, a pus în dezbatere subiecte precum multiculturalismul, dialogul
intercultural, dar și dureroasa și actuala criză a migranților și refugiaților,
și felul în care, chiar și în România, trebuie să ne adaptăm unor noi realități
sociale și etnice – să nu îi mai privim pe „ceilalți” ca pe indivizi profund
diferiți, pe care e bine să îi ocolim, ci ca pe niște persoane obișnuite, întru
totul asemănătoare nouă, alături de care putem trăi în mod armonios.
Inclus
în programul muzical al festivalului, grupul vocal Tenores di Neoneli,
provenind din Sardinia, a susținut un concert și la sediul Institutului italian
de cultură, arătându-ne astfel o tradiție milenară, inclusă pe lista UNESCO a
patrimoniului imaterial din anul 2005, așa-numitul Canto a tenore, pe
care ei îl promovează cu mândrie în întreaga lume. Acesta nu are legătură cu
vocea masculină de tenor, ci este modalitatea în care păstorii din insulă
comunicau între ei, transmițându-și mesaje de la distanțe mari, cu ajutorul
vocii și al unor sunete care uneori par să le imite pe cele produse de
animalele pe care le păzeau: berbeci, oi, miei.
Din
aceeași zonă de perpetuare a unor modalități tradiționale de exprimare
muzicală, fără legătură cu Festivalul Ambasadelor, ci cu Festivalul Enescu, a
fost evenimentul susținut de Ansamblul Muzsikás la Muzeul Țăranului Român la 9
septembrie, fiind organizat de Institutul Balassi din București, după un alt
concert desfășurat cu o zi înainte în Piața Sfatului din Brașov. Având în
program atât melodii populare autentice, unele vesele, de joc, altele de o melancolie
care nu putea lăsa pe nimeni indiferent, interpretate cu ajutorul
instrumentelor tradiționale, muzicienii ne-au propus și versiunea proprie a
unor lucrări din suita „Dansuri populare românești” prelucrate de Béla Bartók.
Concertul ar fi trebuit să fie, în fapt, un dialog Bartok–Enescu, care însă nu
a putut fi desăvârșit din motive organizatorice. Chiar și așa, publicul s-a
bucurat de călătoria sonoră prin țara vecină, precum și de incursiunile prin
Maramureșul românesc.