Pentru a descoperi noutățile în arta contemporană, putem colinda tot anul mici galerii sau muzee dedicate. Ni se oferă însă o cu totul altă perspectivă, mai profundă, mai completă, atunci când, vreme de câteva zile sau săptămâni, galerii și artiști se află într-un spațiu comun, în care asemănările, deosebirile și tendințele de generație sunt mult mai ușor de sesizat. Aceasta a fost și premisa salonului de Artă Safari, încă de la ediția inaugurală, din 2014: să aducă laolaltă iubitori și creatori de artă, având de fiecare dată și invitați din străinătate, care să întregească un tablou deosebit de complex.
După ce în ultimii trei ani, pe durata desfășurării sale, Art Safari a readus la viață clădiri emblematice din capitală, lăsate pradă abandonului (Ciclop, Palatul Dacia-România, Galeriile Kretzulescu), pentru ediția aniversară, cea cu numărul cinci, organizatorii au revenit la punctul de unde a început totul, în Piața George Enescu, poate cea mai vibrantă zonă a orașului din perspectivă culturală. Vizitatorii au avut la dispoziție patru spații distincte, dedicate artiștilor români, la care s-au adăugat participările internaționale. Aruncând o privire spre trecutul recent sau ceva mai îndepărtat, expozițiile „Altceva despre Ceaușescu”, artă românească din Palatul Primăverii și „50 de pictori impresioniști (români) din colecția BCR”, artă din tezaurul BCR, au adus în premieră în fața publicului larg lucrări care stau în depozite sau sunt accesibile în mod obișnuit unui număr restrâns de persoane. Lucrările au fost semnate de nume răsunătoare pentru arta plastică națională: Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Gheorghe Petraşcu, Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Dumitru Ghiață, Ion Țuculescu, Theodor Pallady, Horia Bernea etc. În plus, pentru cei dispuși să se uite la perioada comunistă dintr-un unghi mai obiectiv, această întâlnire poate fi motiv de programare a unei vizite în fosta reședință prezidențială.
Pavilionul muzeal, prezență constantă la Art Safari, a prezentat anul acesta expoziția intitulată „Natural-Cultural”, organizată de Alina Șerban, cu opere din muzee și colecții private. Aceasta a celebrat în notă contemporană un secol de artă românească, punând în dialog picturi și sculpturi, fotografii și filme, făcându-ne să ne reîntâlnim, uneori în mod neașteptat, cu Brâncuși, Paul Neagu, Ion Grigorescu, Ion Andreescu, Max Arnold, Cecilia Cuțescu-Storck, Horea Paștina, Mihai Olos, Diet Sayler și mulți alții. Pavilionul central a fost dedicat artei secolului XXI, unde, sub genericul „Art on Stage”, curatorul Hervé Mikaeloff a organizat lucrări de pictură, instalații de artă, desene, evidențiind practici diferite, precum broderia, uleiul, benzile desenate, texturile naturale, în creații ale artiștilor români, dintre care cel mai cunoscut este Mircea Cantor.
Colaborarea internațională a fost făcută cu Forumul Cultural Austriac și cu ambasadele Germaniei, Spaniei, Argentinei, Suediei, aducând o notă diferită, dinamică în toată organizarea evenimentului. Artiștii invitați au creat instalații interioare sau în aer liber, interpretări sau spectacole de dans, oferind publicului experiențe senzoriale inedite, care au pornit încă din fața intrării principale în pavilion, de la surprinzătorul montaj realizat de germanul Clemens Behr.
