Este
greu să ne imaginăm o persoană nevăzătoare vizitând colecţiile de picturi
dintr-un muzeu. Asta nu înseamnă că nu şi-ar dori acest lucru. Tocmai dintr-o
astfel de dorinţă, ajunsă aproape ca o suferinţă organică, s-a născut o nouă
modalitate de explorare a picturii, multisenzorială, creată special pentru
aceia care nu se pot folosi de simţul văzului. „Nevoia te-nvaţă“, spune un
proverb românesc. Cam aşa s-a întâmplat cu istoricul de artă Natas˘a Jovic˘ic´,
azi director al Galeriei DiTACTA din Zagreb.
Cândva,
un băieţel de cinci ani, rămas orb în urma unei explozii cu bombă în timpul războiului
din Bosnia, i-a spus că ar da orice să poată vedea pictura cu Mona Lisa. Din
această nevoie, şi după mulţi ani de cercetări şi încercări, făcute inclusiv în
colaborare strânsă cu lumea medicală (cu ajutorul cercetătorilor în neurologie
de la Universitatea finlandeză Aalto şi de la universităţile croate din Zagreb şi
Split), a reuşit să pună la punct o modalitate inovatoare de explorare a
tablourilor, care să se poată face prin intermediul atingerii şi al explicaţiilor
audio. Descoperirea lucrării se face în etape succesive, cu ajutorul unor
diagrame tactile din sticlă. Acestea aprofundează întâi compoziţia în ansamblu,
apoi lumina, detaliile personajelor şi obiectelor din tablou şi, în final,
culorile. Degetele „privitorului“ sunt îndrumate sonor au ajutorul
audioghidului, creat şi el special pentru a întregi experienţa, arătându-i de
unde trebuie să înceapă şi cum să interpreteze senzaţiile tactile pe care le
percepe.
După
ce a prezentat (cu ajutorul acestei metode) capodopere ale picturii universale
la Paris, Oslo, Londra, New York, Bilbao, Chicago sau Helsinki, Natas˘a
Jovic˘ic´ a venit la Bucureşti şi, împreună cu echipa Muzeului Naţional de Artă
al României (MNAR), oferă experienţa multisenzorială pentru una dintre cele mai
cunoscute lucrări ale lui Caravaggio – Cina
din Emaus (1601) –, tablou aflat în colecţia permanentă a National Gallery din Londra. Expoziţia
este deschisă până la 15 noiembrie, într-un spaţiu special amenajat la Muzeul
Colecţiilor de Artă din Bucureşti, ce reuneşte o reproducere la scară a lucrării
pictorului italian care a consacrat ideea de clarobscur şi două seturi ale
celor cinci diagrame tactile, unul dintre ele fiind suprapus peste imaginea
colorată a tabloului. Vizitarea nu poate fi completă fără ghidul audio,
disponibil în limbile română şi engleză.
Prin
„experienţa Caravaggio“, cum au numit-o organizatorii, MNAR continuă proiectul
ARTtouch iniţiat în 2013, prin care persoanele cu deficienţe de vedere şi auz
pot explora o serie de lucrări din Galeria de artă europeană cu ajutorul unor
aplicaţii pentru telefoane inteligente şi tablete, disponibile la muzeu, dar şi
pe internet.În final, nu putem decât să ne alăturăm
organizatoarei expoziţiei, Codruţa Cruceanu, care şi-a exprimat speranţa ca
lucrări din patrimoniul MNAR sau al Muzeului Colecţiilor de Artă să poată
deveni accesibile în viitor şi pentru nevăzători, cu ajutorul acestei metode,
iar spaţiile dedicate lor să fie o prezenţă constantă în muzeu.
