Pornind probabil de la faptul că nu toți bucureștenii pleacă în lunile
de vară prin locuri de vacanță, organizatorii manifestărilor muzicale au propus,
la sfârșit de săptămână, din păcate simultan, minifestivaluri atractive, constituind
fie o adaptare (sau regândire) a ediției anterioare, fie o noutate absolută.
Dacă anul trecut Primăria municipiului a oferit la Teatrul Odeon
trei programe camerale sub genericul „Marile seri muzicale ale Bucureștiului“, de
această dată, melomanii au asistat la o nouă întâlnire cu opusuri camerale, dar
la Ateneu, în urma parteneriatului cu Filarmonica, și la Opera comică pentru copii,
unde s-au adăugat și concerte educative, în matineu. Directorul artistic al festivalului,
violoncelistul Anton Niculescu, a gândit acum o structură mai largă, determinată,
cu siguranță, de colaborarea, încă de la prima ediție, cu regizorul Cristian Mihăilescu,
cel care a prezentat fiecare program în parte, ca și cum ar fi dorit să familiarizeze
spectatorii mai puțin avizați cu epoca în care au fost scrise, cu autorii și „istoriile“
lor, uneori într-o interpretare mai personală. Consecință firească, Opera comică
a fost inclusă (și) în „circuitul“ cameral, mai ales că directorul Felicia Filip
s-a regăsit și în ipostază solistică, în seara inaugurală. Pe podium au urcat muzicieni
români din țară sau stabiliți de multă vreme în străinătate, precum și oaspeți din
Japonia, Franța, Bulgaria sau Austria, colaborând în diverse „combinații“, într-un
repertoriu destul de accesibil publicului larg.
În prima seară s-au cântat „Cvartetul cu pian nr. 3 op. 60“ de Brahms
(Kana Sugimura – vioară, Vladimir Mendelssohn – violă, Anton Niculescu – violoncel,
Andrei Licareț – pian), miniaturi vocale din creația franceză Poulenc și Satie,
abordate de soprana Felicia Filip, cu Koichiro Kanno la pian, dar și de italianul
Bottesini, împreună cu Tetsuro Miyoshi la contrabas. O parte din instrumentiști
s-au regăsit apoi în interpretarea „Octetului“ de Mendelssohn Bartholdy, revenind
pe podium Kana Sugimura, Vladimir Mendelssohn și Anton Niculescu, în compania violoniștilor
Mario Hossen, Florian Murtaza, Horia Văcărescu, a violistului Gérard Caussé și violoncelistei
Lilyana Kehayova, aplaudați la finalul unei
lucrări celebre, deosebit de „gustată“ de fiecare dată.
A doua zi, într-un program mozaicat, s-au derulat pagini de Debussy,
în care Anton Niculescu a evoluat alături de Andrei Licareț, iar violonistul Takashi
Shimizu a cântat cu pianistul Jogannes Kropfitsch, cel care apoi l-a avut ca partener,
într-o „Sonată“ de Mozart, pe Mario Hossen, violonistul optând și pentru secvențe
solo de Paganini, punându-i în valoare, desigur, o virtuozitate aparte. Întâmplător
sau nu, după pauză, muzica rusă a fost în prim-plan, prin „Toccata“ de Haciaturian
„atacată“ de pianista Egizia Soare și apoi prin „Marele sextet“ de Glinka, prilej
de reîntâlnire a celor care și-au propus ca serile camerale să se încheie cu partituri
gândite pentru formații mai ample.
Duminică, Gérard Caussé (violă) și Johannes Kropfitsch (pian) au
optat pentru o lucrare de Britten, pianistul evoluând și într-un „Trio“ de Mendelssohn
Bartholdy alături de Takashi Shimizu (vioară) și de Anton Niculescu (violoncel),
toți aceștia, precum și Andrei Licareț, prezentând, în final, vestitul cvintet „Păstrăvul“
de Schubert, spre încântarea ascultătorilor; dar trebuie remarcat și faptul că,
la această ediție s-a dorit și promovarea unor tineri, așa încât, într-o „Poloneză“
de Wieniawski au cântat violonistul Ștefan Aprodu și pianista Ana-Maria Negrea.
Este probabil o inițiativă ce vine cumva în prelungirea proiectului acelor dimineți
educative, în parteneriat cu Opera pentru copii.
Deși cred că ar fi fost preferabil ca manifestările muzicale estivale
să se desfășoare în perioade diferite, astfel încât publicul să poată asista la
toate concertele oferite în diverse locații, totuși Centrul cultural Casa Artelor
a ales să deruleze, exact în acele zile, prima ediție a Festivalului „Mozartissimo“,
dedicat împlinirii a 260 de ani de la nașterea ilustrului compozitor clasic vienez.
Evenimentul, „plasat“ în spațiul Casei Artelor, a inclus și expoziții, conferințe
și lansări de carte, inaugurându-se totodată sala „Mozart“, printr-un recital susținut
de pianistul Horia Mihail, urmat, în aer liber, de concertul orchestrei Symphactory,
dirijată, la fel ca la precedenta manifestare organizată în parcul Titan, de Tiberiu
Soare, propunând arii din opere, cu participarea sopranei Diana Țugui, mezzosopranei
Maria Jinga și baritonului Șerban Vasile, pentru ca, târziu în noapte, să se prezinte
un film documentar BBC – „Geniul lui Mozart“ –, „prelungit“ și în seara următoare.
Sâmbătă după-amiaza a avut loc proiecția unui alt film – „Operele lui Mozart la
Viena“ –, cu o parte secundă programată în ziua următoare, iar după o altă conferință
au avut loc și recitalul oferit de flautistul Ion-Bogdan Ștefănescu, în compania
pianistei Verona Maier și concertul Cameratei regale, sub bagheta lui Horia Andreescu,
invitat fiind violonistul Gabriel Croitoru. Iar evoluția cvartetului „Elite“ și
apoi a Orchestrei Simfonice București, cu Jin Wang la pupitru, colaborând cu Iuliana
Roșca, flautistul Cătălin Oprițoiu, soprana Iulia Isaev, mezzosoprana Emanuela Pascu,
tenorul Andrei Lazăr și bas-baritonul Iustinian Zetea, dar și corul „Accoustic“
(pregătit de Daniel Jinga), au încheiat „serialul“ mozartian menit să atragă spectatorii
de toate vârstele.
Directorul fondator al Casei Artelor din sectorul 3, regizorul Alice
Barb, declara că își dorește ca „Mozartissimo“ să devină „o tradiție anuală și un
eveniment de referință pe scena festivalurilor de muzică clasică din România“.
Ar fi, într-adevăr, un demers binevenit, dar poate că edițiile viitoare se vor programa
astfel încât să se evite suprapunerile cu alte momente estivale, pentru că nu‑mi
imaginez că se intenționează o astfel de concurență – ar fi în detrimentul melomanilor
și, implicit, chiar al organizatorilor. Este bine însă că se poate vorbi despre
o avalanșă de repere muzicale în vara bucureșteană, mai ales că, după un scurt „respiro“,
miercuri, 13 iulie, a debutat „Vara magică“, din nou la Ateneu.
