Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Axa creier–intestin

Viața Medicală
Dr. Monica-Emilia CHIRILĂ vineri, 11 decembrie 2015
     Atelierul de filosofie și antropologie medicală, organizat lunar de conf. dr. István Király de la Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai“ în colaborare cu UMF „Iuliu Hațieganu“ Cluj-Napoca, s-a reunit de curând pentru ediția lunii noiembrie. Invitatul acestei seri a fost profesorul Dan Lucian Dumitrașcu, președintele Societății Române de Gastroenterologie și Hepatologie și al Societății Române de Psihosomatică, autor a peste 230 de articole, autor sau coautor a peste 20 de cărți și 80 de capitole de carte. În prezentarea sa, acesta a vorbit despre felul cum tubul digestiv ne influențează viața.
     Lăsând în plan secundar funcția  de nutriție, cu toată complexitatea și importanța ei de necontestat, profesorul Dumitrașcu a prezentat o serie de aspecte privitoare la axa creier-intestin, un domeniu tot mai intens studiat. Este demonstrată existența relației între funcționarea anormală a intestinelor (obiectivată prin prezența nivelurilor crescute de celule inflamatorii, respectiv mediatori ai inflamației, dar și a disbiozei intestinale) și tulburări comportamentale, cognitive, emoționale și nociceptive. Pe lângă sistemul nervos autonom, sunt implicate în acest proces și sistemele neuroendocrin, neuroimun și nervos enteric.
     Stresul, ca factor nociv asupra bunei funcționalități a sistemului digestiv, a fost studiat încă de la jumătatea secolului trecut. Acesta este definit ca „reacția corpului la o schimbare care necesită o ajustare sau un răspuns fizic, mental sau emoțional“.
     La stres reacționăm prin mecanisme de adaptare. Atunci când ele nu sunt eficiente, apar efectele negative asupra sănătății și calității vieții legate de aceasta. La nivelul tractului gastrointestinal, stresul modifică motilitatea, percepția și secreția.
     Rolul stresului în modificarea motilității intestinale a fost demonstrat prin evidențierea creșterii concentrației plasmatice a motilinei, precum și a modificărilor manometrice la nivelul esofagului și colonului. Nu doar stresul acut are aceste efecte, ci și cel cronic.
     Efectul stresului posttraumatic a fost studiat la soldați implicați în Războiul din Golf, volumul hipocampului și memoria verbală fiind scăzute la aceștia (Vythilingam și colab., 2005). De asemenea, materia cenușie din zona de proiecție a sensibilității dureroase a avut o densitate mai mică la un lot de femei cu durere cronică, conform unui studiu publicat în 2009 de Valet M. și colaboratorii. Analiza IRM a unui lot de femei cu intestin iritabil a relevat subțierea cortexului cingulat medial, conform unei cercetări canadiene (Blankstein U et al; 2010).
    Durerea viscerală legată de stres este explicată prin sensibilizarea aferențelor primare, hiperexcitabilitatea neuronilor spinali ascendenți și dereglarea căilor inhibitorii descendente care modulează transmiterea spinală nociceptivă, asociate cu factori cognitivi și afectivi ce duc la hipervigilență direcționată asupra acuzelor digestive.
     La pacienții cu intestin iritabil, nivelul de cortizol plasmatic (bazal și stimulat) este mai mare decât la populația generală, răspunsul la CRH (cortical releasing hormone) este crescut, ducând la degranulare mastocitară și permeabilitate crescută. Așadar, stresul conduce și la activarea răspunsului imun la nivelul mucoasei și la schimbarea compoziției microbiotei intestinale. Traumele timpurii duc la scăderea exprimării receptorilor glucocorticoidici și afectează reglarea de tip feedback a axului hipotalamo-hipofizo-adrenal. Interrelația cu microbiota este arătată de faptul că animale crescute într-un mediu steril au un răspuns exagerat al axului hipotalamo-hipofizo-adrenal la stres, răspuns normalizat după colonizarea cu B. Infantis.
     În cazul SIBO (small intestinal bacteria overgrowth), afecțiune care poate fi asimptomatică, rezultă malabsorbție și inflamație intestinală, dozarea hidrogenului în aerul expirat după administrarea de glucoză/lactuloză fiind un test diagnostic sigur și ușor de realizat. 
     Sindromul de intestin iritabil postinfecțios rezultă în urma alterării florei normale, cu creșterea exagerată a altor specii, ca Pseudomonas. Investigații imunohistochimice au arătat activarea sistemului imun în mucoasa intestinală la un subset de pacienți cu intestin iritabil, observații similare fiind făcute în cazul sindromului intestinului iritabil postinfecțios, sugerând o legătură fiziopatologică. Metode non invazive pentru evaluarea inflamației intestinale  sunt dozarea calprotectinei și lactoferinei fecale.
     Tot mai multe dovezi arată că bacteriile „bune” din intestin susțin echilibrul emoțional. Sunt diferențe semnificative între subiecții depresivi și cei sănătoși, severitatea simptomelor depresive fiind corelată cu cantitatea anumitor bacterii (abundența relativă a Faecalibacterium fiind asociată cu depresia severă).
     De asemenea, studiile pe animale au arătat că stresori ca separarea prematură de mamă, izolarea prelungită sau stresori sociali au dus la modificarea florei intestinale. Un studiu efectuat pe subiecți sănătoși care au luat probiotice timp de trei săptămâni a arătat că nivelul cortizonului a fost semnificativ mai scăzut comparativ cu subiecții care au luat placebo, însemnând că au arătat un răspuns mai scăzut la stres. Atunci când au fost confruntați cu stimuli negativi, aceștia au fost mai puțin anxioși, similar cu persoanele care urmează tratament cu antidepresive sau anxiolitice.
     Prin ce afectează calitatea vieții  boala inflamatorie intestinală și sindromul de intestin iritabil? Prin durere, alterarea tranzitului, balonare, complicații, efecte adverse ale terapiei și, nu în ultimul rând, utilizarea frecventă a serviciilor medicale. Au loc schimbări de ordin psihologic, economic și social, dar gravitatea modificărilor fizice și prognosticul nu sunt indicatori fideli ai impactului subiectiv.
     Un studiu interesant inițiat de colectivul condus de profesorul Dumitrașcu a concluzionat că parametrii calității vieții au fost mai sever alterați în sindromul de intestin iritabil decât în boala inflamatorie intestinală. „Nimic nu face mai mult decât niște intestine sănătoase“, spunea un cunoscut politician englez. Date fiind cele de mai sus, ne vine greu să îl contrazicem.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.