Adesea, revista belgiană LE GENERALISTE aduce în prim-plan câte o afecţiune fie provocată de cauze mai ciudate, fie una de-a dreptul… uitată. De asemenea boli se ocupă amintitul hebdomadar şi în nr. 969. Unul din articole se referă la rolul pe care un element precum cuprul (Cu) îl are în organism. Mai exact: ce se întâmplă când el se găseşte acolo în cantităţi prea mari sau – dimpotrivă – prea mici. Astfel, boala Wilson sau degenerescenţa hepato-lenticulară este o afecţiune genetică de transmisie autosomal recesivă, caracterizată printr-o acumulare de Cu tisulară hepatică, cerebrală şi pericorneeană („inelul Kayser-Fleischer“) produsă de o mutaţie a genei ATP7B, cea care asigură transportul acestui element în interiorul hepatocitelor. (...)"> BOLI CARENŢIALE & BOLI UITATE - Viața Medicală
Newsflash
Cultură

BOLI CARENŢIALE & BOLI UITATE

de D. LASCU, D. LASCU, D. LASCU - sept. 24 2010
BOLI CARENŢIALE &  BOLI UITATE

    Adesea, revista belgiană LE GENERALISTE aduce în prim-plan câte o afecţiune fie provocată de cauze mai ciudate, fie una de-a dreptul… uitată. De asemenea boli se ocupă amintitul hebdomadar şi în nr. 969. Unul din articole se referă la rolul pe care un element precum cuprul (Cu) îl are în organism. Mai exact: ce se întâmplă când el se găseşte acolo în cantităţi prea mari sau – dimpotrivă – prea mici. Astfel, boala Wilson sau degenerescenţa hepato-lenticulară este o afecţiune genetică de transmisie autosomal recesivă, caracterizată printr-o acumulare de Cu tisulară hepatică, cerebrală şi pericorneeană („inelul Kayser-Fleischer“) produsă de o mutaţie a genei ATP7B, cea care asigură transportul acestui element în interiorul hepatocitelor. (...)

Prevalenţa maladiei este de 12–15 cazuri la un milion de persoane. În general, simptomele apar sub forma unor tulburări hepatice la vârsta medie de 15 ani, cele neurologice manifestându-se cam pe la 20 de ani. Această afecţiune genetică este una din rarele care pot fi tratate eficient datorită utilizării chelatorilor de cupru. De asemenea, administrarea de zinc diminuează întrucâtva absorbţia de Cu. În caz de eşec sau în forme fulminante, soluţia este transplantul hepatic. De unde provine însă surplusul de Cu din organism? Cel ce se găseşte în alimentele solide (cochilii, nuci etc.) este inofensiv; în schimb, cel prezent în apa din conductele de aramă, în deşeurile poluante sau în alte surse toxice ajung în ficat şi traversează bariera hemato-encefalică. (...)
Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe