D. LASCU
vineri, 24 septembrie 2010
D. LASCU
vineri, 24 septembrie 2010
D. LASCU
vineri, 24 septembrie 2010
Adesea, revista belgiană LE GENERALISTE aduce în prim-plan câte o afecţiune fie provocată de cauze mai ciudate, fie una de-a dreptul… uitată. De asemenea boli se ocupă amintitul hebdomadar şi în nr. 969. • Unul din articole se referă la rolul pe care un element precum cuprul (Cu) îl are în organism. Mai exact: ce se întâmplă când el se găseşte acolo în cantităţi prea mari sau – dimpotrivă – prea mici. Astfel, boala Wilson sau degenerescenţa hepato-lenticulară este o afecţiune genetică de transmisie autosomal recesivă, caracterizată printr-o acumulare de Cu tisulară hepatică, cerebrală şi pericorneeană („inelul Kayser-Fleischer“) produsă de o mutaţie a genei ATP7B, cea care asigură transportul acestui element în interiorul hepatocitelor. (...)
Prevalenţa maladiei este de 12–15 cazuri la un milion de persoane. În general, simptomele apar sub forma unor tulburări hepatice la vârsta medie de 15 ani, cele neurologice manifestându-se cam pe la 20 de ani. Această afecţiune genetică este una din rarele care pot fi tratate eficient datorită utilizării chelatorilor de cupru. De asemenea, administrarea de zinc diminuează întrucâtva absorbţia de Cu. În caz de eşec sau în forme fulminante, soluţia este transplantul hepatic. De unde provine însă surplusul de Cu din organism? Cel ce se găseşte în alimentele solide (cochilii, nuci etc.) este inofensiv; în schimb, cel prezent în apa din conductele de aramă, în deşeurile poluante sau în alte surse toxice ajung în ficat şi traversează bariera hemato-encefalică. (...)
Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
