Newsflash
Cultură

Când materia vie inspiră inovația

de Demostene ŞOFRON - dec. 15 2016
Când materia vie inspiră inovația
     Institutul Cultural Român de la Paris a lansat, la inițiativa profesoarei Melania Kiel, un ciclu nou de evenimente științifice, destinate publicului larg, care pun în lumină contribuția românească la cunoașterea științifică și tehnică mondială. Este o inițiativă care lărgește spectrul de manifestări având scopul de a promova cultura și civilizația română în întreaga lume.
     Ciclul a debutat la începutul lunii octombrie, cu o manifestare dedicată academicianului clujean Gheorghe Benga: „Quand le vivant inspire l’innovation”. Locul desfășurării a fost Salonul auriu al palatului Behague, reședința Ambasadei României la Paris. Au fost invitați alături de acad. Gheorghe Benga, Catherine Venien-Bryan (doctor în biofizică, profesoară la Universitatea Pierre et Marie Curie”) și chimistul Peter Holme Jensen (doctor în chimie, cofondator și președinte director general al antreprizei daneze „Aquaporin”, deținător al premiului inventatorului european în 2014). Moderator a fost Melania Keil.
     Intervenția lui Gheorghe Benga a vizat descoperirea, în 1985, a primei proteine-canal pentru apă (denumită ulterior Aquaporina 1) și premiul Nobel pentru chimie la aquaporinologia și aquaporinopatologia de azi. El a arătat cum au pornit cu cercetările, și anume „de la observația pe care am făcut-o cu colegul Vasile Morariu, potrivit căreia, la copiii epileptici există o permeabilitate scăzută la apă a membranei celulelor roșii”. Lucrarea, spune acesta, a fost publicată în revista Nature în 1977, sub semnăturile Benga și Morariu, „la cercetări contribuind și soțiile noastre, Ileana Benga, respectiv Cornelia Morariu”.
     După zece ani de cercetări, Gheorghe Benga spune că au ajuns la concluzia că este vorba de o proteină din membrană, care a fost identificată prin marcarea cu o substanță radioactivă, un inhibitor specific al transportului apei. Aceasta este „prima lucrare din lume care raporta identificarea proteinei-canal pentru apă din membrana eritrocitară”, publicată în 1986, în revista americană Biochemistry, semnată Gheorghe Benga, Octavian Popescu, Victor I. Pop și Ross Holmes.
     Experiența decisivă a fost efectuată în laboratoarele disciplinei de biologie celulară a UMF Cluj-Napoca. În anul 1986 a fost publicată o a doua lucrare în European Journal of Cell Biology, semnată Gheorghe Benga, Octavian Popescu, Victoria Borza, Victor I. Pop, Ana Mureșan, Ildiko Mocsy, Anthony Brain, John Wrigglesworth, ultimii doi fiind cercetători la Kingʼs College, London University, suportul financiar fiind asigurat de Wellcome Trust din Marea Britanie.
     Un amănunt la fel de important, continuă academicianul Benga, este raportarea purificării din întâmplare a proteinei, numită la început CHIP 28, în prima lucrare a lui Peter Agre și a colaboratorilor săi. Abia după alți patru ani, în 1992, într-o lucrare publicată în Science, grupul Agre sugerează că această proteină ar fi canalul pentru apă. În 1993, proteinele-canal pentru apă au fost numite aquaporine. La scurtă vreme a devenit clar că aceste proteine constituie o familie foarte mare de proteine de membrană, prezente în toate regnurile biologice, de la organismele unicelulare (bacterii, archebacterii, drojdii) la plante, animale și om. Aquaporinele fac parte dintr-o familie mai mare a proteinelor-canal pentru apă, la rândul lor membri ai unei super familii de proteine intrinseci de membrană. Sunt 13 asemenea tipuri de proteine, care se găsesc în toate organele, chiar mai multe tipuri într-o celulă.
     Conferința profesoarei Venien-Bryan a adus în discuție canalul de potasiu: „Este distribuit în corpul uman, în creier, rinichi, în toate organismele primordiale, fiind la originea creării unor mici curenți electrici în celule, a unor impulsuri electrice în celule, datorită cărora suntem capabili să reflectăm”. Dovada existenței curenților electrici în corpul uman, spune profesoara din Paris,  o constituie și electroencefalograma sau electrocardiograma. Cum sunt create micile impulsuri electrice? „Nucleul unei celule conține materialul genetic (ADN) care codifică 30.000 de proteine. Dintre acestea, unele sunt proteine prezente în membrana care înconjoară celula, o membrană extrem de importantă fiindcă separă mediul intern al celulei de mediul extern. În membrană există o pompă de sodiu, ce necesită energie pentru a pompa ionul de sodiu la exterior, iar ionul de potasiu spre interior. Canalul de potasiu permite ieșirea ionului de potasiu din celulă”, explică Venien-Bryan. Aceasta a prezentat și tehnicile prin care se pot studia pozițiile atomilor în molecula canalului de potasiu, moleculă ce apare mărită de 50.000 de ori. Grupul de cercetători condus de Venien-Bryan a stabilit modificările aminoacizilor prin care se deschide sau se închide canalul de potasiu, în funcție de stimulii ce acționează asupra celulei.
     Peter Holme Jensen a vorbit despre felul în care știința fundamentală a fost pusă într-un context industrial. Istoria companiei „Aquaporin” a început cu aspectele fundamentale, o simulare la computer a modului în care moleculele de apă trec prin canalul (porul) din aquaporina 1. Jensen a mai prezentat un film în care demonstra purificarea apei contaminată cu metale grele și ulei, precum și desalinizarea apei de mare. Concluzia se regăsește în gama de aplicații ale filtrelor cu aquaporine, de la purificarea apei ce o folosim zilnic la tratarea apei industriale.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe