Ziua Editurii
Mai multe cărţi vor fi lansate la Ziua
Editurii Viaţa Medicală Românească, eveniment găzduit de Centrul de Diagnostic şi Tratament „Victor
Babeş“ din şos. Mihai Bravu nr. 281, la 15 mai a.c., începând cu ora
11.
O
lucrare de larg interes pentru medicii mai multor specialităţi, ce va fi lansată
cu acest prilej, se intitulează Durerea cranio-cervico-facială.
Autorii acestei monografii sunt Raluca
Enache, Gabriela Muşat şi Dorin Sarafoleanu. „Monografia de faţă
încearcă să prezinte durerea ca o entitate clinică, începând cu descrierea
mecanismelor fiziologice şi patologice ale durerii şi terminând cu descrierea
sindroamelor dureroase din punct de vedere clinic şi terapeutic. Această
sistematizare poate fi utilă clinicianului, fie el otorinolaringolog, neurolog
sau medic de familie, în evaluarea pacientului cu dureri cervico-cranio-faciale
şi în diferenţierea sindroamelor dureroase“, susţin argumentat autorii.
O
altă carte ce va fi lansata cu prilejul Zilei Editurii este interesantul roman Medicii
bolnavi de Caius Mihailă.
Prefaţatoarea, nimeni alta decât Rodica Amel, doctor în filologie, sora mai
mică a scriitorului, îşi începe astfel studiul despre această originală scriere
– o schimbare de registru stilistic şi nu numai în opera scriitorului-medic:
„După lectura primului roman scris de Caius Mihailă, Jurnal la Morile de Vânt, al doilea roman, Medicii bolnavi, derutează aşteptările cititorului. În centrul epic
nu se mai află neliniştea căutătorului de absolut, conştiinţa frământată de
întrebări existenţiale fără răspuns, ci imaginea dilatată a unei imense ironii,
şi ea adeseori desemantizată. O virtuozitate stilistică, desigur, care trebuie
percepută în toate nuanţele ei. Dacă primul roman ne invită să nu reducem
patosul originar al propriei noastre conştiinţe, al doilea răspunde acestei
chemări, camuflându-l. Experienţa autentică este abandonată, înlocuită cu trăiri
intermediate de relatări ce par a fi culese în viteza unei «probe de microfon».
(...) Antrenat în hăţişul administraţiei sanitare judeţene, autorul îşi dozează
subiectivitatea, datorită unei noi capacităţi de reflexie, relativiste. Vocea
subiectivă din primul roman, ce caută un principiu de autoîntemeiere, se
autosuprimă în al doilea roman. Morala scriiturii este însă mai complexă decât
pare. Strategia răsturnărilor de registru este dublă. În primul roman, sensul
bergsonian al comicului – le mécanique
plaqué sur le vivant – este inversat, rezumând viziunea tragicului – le vivant plaqué sur le mécanique. În Medicii bolnavi, această inversare este
reinversată, devenind formula unei ironii tragice“.
În sfârşit, evenimentul va fi încheiat cu
prezentarea unei lucrări de amplă documentare şi analiză (aproximativ 500 de
pagini de text cu ilustraţii), Medicii şi seducţia puterii. „În
capitolele acestui volum, ofer cititorilor «fişele» mai multor personalităţi
medicale «seduse» de politică şi, în consecinţă, de avantajele puterii,
îndeplinind funcţii de miniştri în anii
regimului comunist (adică trebuind să conducă sistemul sanitar în
conformitate cu un program al partidului unic, căruia i se supuseseră), ba
chiar acceptând şi înalta dregătorie în stat de preşedinte (cazul acad. C. I.
Parhon). Şi, de asemenea, examinez care au fost rezultatele abnegaţiei
presupuse în îndeplinirea temporarei lor misiuni, costurile de imagine pe care
le-au avut de plătit în urma pactului cu «diavolul»“, susţine autorul, dr. Mihail Mihailide. O interesantă
descoperire de arhive este aceea a dosarului medical amănunţit al lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej, care, în opinia autorului, înlătură suspiciunea de moarte indusă
prin iradiere (generatoare de cancer), susţinută de amatorii unor astfel de
scenarii.
