Newsflash
Cultură

Chimia, prin ochii unui laureat la premiul Nobel

de Monica GEORGESCU - iun. 8 2018
Chimia, prin ochii unui laureat  la premiul Nobel
    În urmă cu 13,7 miliarde de ani, Universul a început cu o mare explozie – Big-Bang. Nu exista chimie la început, pentru că nu existau particule. „Aceasta a fost epoca fizicii, nu a chimiei.” Când universul s-a răcit suficient de mult, au început să se formeze atomi. Aceștia, grupându-se, au format molecule. Așa a început epoca chimiei. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Moleculele au început să se grupeze, formând celule. Ulterior a apărut viața și a luat naștere epoca biologiei. Viața, tot mai complexă, a dezvoltat rațiune, iar noi, oamenii, ființe raționale, am ajuns să ne întrebăm cum a început totul și care au fost „pașii către viață”.
    Luna trecută, Bucureștiul l-a avut ca invitat pe profesorul Jean-Marie Lehn (foto), laureatul Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1987. Cu această ocazie, profesorul a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din București și a susținut o conferință intitulată „Pași către viață: Chimia!”, care a fost găzduită de Ateneul Român. Lehn este unul dintre cei mai cunoscuți chimiști ai tuturor timpurilor, actualmente cadru didactic al Universității din Strasbourg. Lucrările sale privind criptanzii – pentru care a primit Premiul Nobel în anul 1987, împreună cu Donald Cram și Charles Pedersen – au pus bazele chimiei supramoleculare, ale cărei concepte au schimbat profund modul de gândire al oamenilor de știință.
    „Viața nu este un accident, este o necesitate”, consideră profesorul Lehn, care a explicat modul în care Universul a evoluat prin autoorganizare, generând forme tot mai complexe ale materiei, de la particule până la materie vie. Această autoorganizare a materiei în forme tot mai complexe este considerată de profesor „un imperativ cosmic”.
    Știința, pe de altă parte, a apărut din dorința noastră de a explica lumea în care trăim. Astfel, fizica se ocupă de legile Universului, care teoretizează modul în care lumea funcționează. Biologia studiază legile vieții. Iar chimia? Chimia funcționează ca o punte între primele două, unificând legile Universului și pe cele ale vieții. Chimia arată cum legile universale și expresia lor particulară, specifică planetei noastre, au dus la apariția noastră, a umanității, a unei forme de viață înzestrată cu conștiință și cu abilitatea de a gândi și de a-și pune întrebări.
Profesorul Lehn a continuat listând marile realizări ale umanității în domeniul chimiei și felul în care aceste descoperiri au modelat societatea și felul în care gândim și privim lumea.
Ideea conform căreia în lume există un număr limitat de elemente din care este compus totul a fost propusă prima dată de către filosoful grec Aristotel, apoi continuată de Platon. Alchimiștii, apoi chimiștii, au notat de-a lungul anilor existența unor elemente considerate fixe, cu proprietăți distincte. Însă oamenii de știință au început să realizeze că există o ordine, o periodicitate a proprietăților acestor elemente abia la mijlocul secolului al XIX-lea. La 6 martie 1869, Dmitri Mendeleev a prezentat Societății Ruse de Chimie o lucrare denumită „Dependența între proprietățile masei atomice a elementelor”, în care propunea folosirea masei și a valenței pentru a descrie elementele. La acea dată se cunoșteau 56 de elemente și, pornind de la ideea de periodicitate a elementelor,
Mendeleev a prezis existența și caracteristicile unor elemente chimice nedescoperite încă la acea vreme. Profesorul Lehn consideră că tabelul periodic al elementelor – ca reprezentare a relației complexe dintre elementele chimice – reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale omenirii: „Sunt toate cărămizile din care este format Universul nostru”. Toată materia, toate lucrurile și toate ființele vii sunt alcătuite din combinații ale acestor elemente.
    Esența chimiei este dată de sintagma „nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se conservă”. Elementele chimice se conservă, rămân imuabile, însă ele pot fi combinate și recombinate pentru a crea substanțe și lucruri noi. „Esența chimiei este nu de a descoperi, ci de a crea expresii noi ale materiei complexe”, consideră profesorul.
    În continuare, Jean-Marie Lehn a arătat audienței ce se întâmplă când moleculele interacționează între ele și felul în care acestea se modifică una pe alta. În acest sens, a dat exemplul unei celule canceroase și a celulelor NK (Natural Killer). Celulele NK „recunosc” celulele tumorale în absența anticorpilor și a moleculelor MHC. Odată cu descoperirea acestora, s-au ridicat întrebări precum: cum se recunosc aceste celule, cum interacționează și cum se modifică între ele? Astfel s-a făcut trecerea de la chimia moleculară la chimia supramoleculară, care încearcă să explice ce se întâmplă când moleculele interacționează între ele. Activitatea profesorului Jean-Marie Lehn în domeniul criptanzilor a ajutat la dezvoltarea chimiei supramoleculare.
    În medicină, chimia supramoleculară are aplicații în dezvoltarea de substanțe biologice active și noi medicamente. Pentru a dezvolta noi molecule active, se folosește recunoașterea dintre o moleculă sintetică și ținta ei biologică. Medicamentul funcționează ca o cheie creată de om pentru un lacăt biologic, explică profesorul. Alte aplicații ale chimiei supramoleculare țin de dezvoltarea de biomateriale și de polimeri biocompatibili, dar și de biotehnologie și de dezvoltarea de terapii genetice.
    Astfel, prin ochii profesorului Jean-Marie Lehn, chimia ni se dezvăluie ca o forță creatoare, iar chimiștii – artiști din ale căror mâini se nasc expresii tot mai complexe ale materiei, molecule și substanțe care nu au mai existat până acum, toate create folosind aceleași 118 elemente – cărămizile din care întreaga noastră lume este construită.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe