Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Chintesenţa doctrinală a practicii medicale

Viața Medicală
Dr. S.B. -C. vineri, 26 aprilie 2013
   Apariţia fenomenologiei depresive la adolescenţi este plină de consecinţe pentru edificarea personalităţii mature; este chiar un eveniment redutabil, deoarece poate avea un final suicidar, pe fondul unei parcimoniozităţi în simptomatologia evidentă. Într-adevăr, paleta semiologică se răsfiră de la semne comportamentale necaracteristice (modificări de dispoziţie, intoleranţă, reproşuri diverse sau încăpăţânare) până la tabloul complet al psihozei maniaco-depresive la adult. În articolul „Prevenirea depresiei la adolescenţi“, publicat în British Medical Journal – ediţia în limba română (martie 2013), Sally N. Merry şi Karolina Staslak sunt de părere că trebuie investigaţi mai mulţi factori, printre care calitatea ali­men­taţiei precoce, impactul depresiei parentale, al traumei în copilărie, al abuzului la copil şi al sărăciei.
   Înainte de a studia conţinutul articolului: „Hipnoticele nondiazepi­nice sunt eficiente în insomnie?“, putem răspunde la întrebare – în baza practicii personale – negativ. Fără să fie atât de categoric, semna­tarul textului, David Cumington, consideră că este imprudentă părerea că medicaţia hipnotică ar fi singura opţiune în cazul insomniei. Adică trebuie avute în vedere şi alte intervenţii, precum cea cognitiv-comportamentală.
   Dar textul care reprezintă de departe chintesenţa doctrinală a practicii medicale este cel intitulat: „Problema diagnosticului“, semnat de dr. Iona Heath, preşedinta Royal College of General Practitioners. Densitatea ideilor şi penetranţa lor creează tentaţia de a le reda în întregime, dar, cum lucrul acesta nu este posibil, vom recurge la enunţarea afirmaţiilor axiomatice: • psihoneuroimunologia ne ajută să înţelegem proporţia în care biologia comună tuturor fiinţelor umane este modulată de biografia unică a fiecăruia • stresul cronic produce scurtarea progresivă a telomerelor, cu consecinţă în scăderea duratei vieţii • considerarea microbilor drept duşmani externi a fost o convenţie medicală, dar a rămas acum fără suport • pe lângă faptul că au un rol considerabil în dezvoltarea imunologică a copilului mic, mitocondriile sunt simbionţi bacterieni în fiecare celulă umană iar genomul uman este presărat cu secvenţe derivate de la microbi • numărul celulelor bacteriene se află cu cele umane în raport de 10/1. Lectura articolului convinge pe medici că diagnosticul trebuie să fie în cea mai mare măsură decantat de elemente sociologice. În acest sens, violenţa este un cal troian, care permite pătrunderea clandestină şi nejustificată în psihiatrie a unor „boli“ sociale, păcălind medicii cu taxonomii false. Aşa se întâmplă cu formularea diagnostică: „tulburări legate de stilul de viaţă şi factori de risc asociaţi“. În sfârşit, în articol se subliniază faptul că fiecare clinician experimentat este conştient de faptul că niciodată doi oameni nu pot trăi la fel experienţa aceleiaşi boli diagnosticate în exact acelaşi fel.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.