Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Cinci decenii sub imperiul „maladiei roşii“

Viața Medicală
Claudia VOICULESCU miercuri, 7 ianuarie 2015
   Medic chirurg şi profesor universitar, acum pensionar, Mihai Ghiur este membru activ şi în prezent vicepreşedinte al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România. Ne-a dăruit două plachete de poezii – Clipele din zori, cu prefaţă de C.D. Zeletin (Ed. Viaţa Medicală Românească, 1998); La cumpăna anilor, cu prefaţă de Ion Brad (2008) şi un roman – Pribegi în propria ţară (Ed. Agerpress, 2008). Acesta are o tematică dureroasă: Basarabia. Se împletesc în el o sumedenie de rememorări ale propriului destin trăit dramatic într-o Basarabie şi o Românie asuprite şi înlănţuite de „şarpele roşu“. Autorul s-a gândit să publice, în acest an, la editura Tipo Moldova, sub titlul generic Îngheţul vine de la Nord-Est, reeditarea primului roman, Pribegi înpropria ţară ca ediţia a II-a revizuită şi numită Cartea întâi, precum şi noul roman, Cartea a doua, Blestemul brâncovenilor.
   În prima carte e vorba despre „rememorarea simplă, dramatică, austeră, a unei tragedii prea mult timp ferecată în tăcere. E o poveste începută în anii ’40 de Ionel Teodoreanu în «Tudor Ceaur Alcaz», continuată apoi după decenii de interdicţie de Paul Goma, Anatolie Panis şi Ion Lazu (…). E povestea unui «seceriş roşu» în care primele spice căzute, primele destine frânte au fost basarabenii rupţi de ţară în iunie 1940 prin alianţa ticăloasă a lui Stalin şi a lui Hitler, a lui Mussolini şi-a lui Csaky. Dar e şi drama celorlalţi români, veritabili pribegi într-o ţară invadată, bolşevizată, deturnată de la cursul ei democratic firesc“, scrie Ion Adam, în „Amintirea care doare“, la începutul cărţii. Mihai Ghiur mărturiseşte: „Materialul de faţă prezintă experienţa unei existenţe umane cu suişuri şi coborâşuri umbrite de legile unei orânduieli ostile. Dar însemnările mele cuprind şi elemente de descriere a satului cu spiritualitatea lui şi o cronică fidelă a evenimentelor social-politice ce şi-au lăsat amprenta asupra tuturor românilor din punct de vedere economic, social-politic şi cultural“. Povestea începe cu anul 1940 şi se termină la 1958. 
   Noul op, Cartea a doua, Blestemul brâncovenilor, este continuarea primului roman. Îl aşteptam. Autorul, cu talentul său de evocator înnăscut, continuă relatarea întâmplărilor şi faptelor petrecute pe parcursul a peste treizeci de ani (din 1958 până în 1989). Sunt „poveşti“ care ne dezvăluie tragismul „obsedantelor decenii“, fără înflorituri inutile care ar îmbâcsi cartea şi ar împinge-o astfel în banalitate. Găsim în ea personaje (cu nume reale) care au format corpul medical şi universitar printre care a vieţuit însuşi autorul. Figuri cunoscute creionate bine, arătându-se slăbiciunile caracterului nobil sau josnic. Mihai Ghiur evocă propria familie, colegi de facultate şi de spital, pacienţi, care trăiesc bucurii, drame şi tragedii într-un „gulag românesc“.
   Bun observator şi memorialist, el imprimă cărţii o încărcătură documentară. Sub numele de Mihnea – personajul principal al romanului –, se ascunde însuşi autorul. Viaţa lui e intersectată de întâmplări dramatice care ţin, uneori, de absurdul kafkian: întâmplări din anul 1958, din timpul studenţiei la Medicină, exmatricularea din facultate „pe bază de dosar“, întâmplări din vremea colectivizării forţate etc. Apoi, tot felul de dezvăluiri despre anchete, despre moartea propriului frate în închisoare, despre anul 1959, despre unii profesori universitari de la Medicina din Bucureşti (Riga, Rădulescu, Burghele etc.), eclipsa totală de soare, zborul cosmic al Valentinei Tereşkova, „Declaraţia din aprilie“ din timpul lui Gh. Gheorghiu-Dej, despre avocatul Alexandru Mârza (unchiul său) în detenţie, despre „legea chiuretajelor“, moartea omului politic Leontin Sălăjan la Spitalul Elias şi a profesorului doctor Ţurai, despre asasinarea doctorului Schechter, accidentul minier de la Lespezi, sinuciderea doctorului Marius Cameniţă (ginerele poetului Tudor Arghezi)…
   Romanul este scris cu ştiinţa omului care fuge de banalitate. Se poate înscrie în seria cărţilor-mărturii despre ceea ce am trăit în „epoca de aur“. Este o carte răscolitoare pentru că lucrurile, afirmaţiile, cele relatate au caratele adevărului, ale faptelor reale. În niciun loc nu găsim urmă de ficţiune. Autorul îşi istoriseşte biografia împletită cu celelalte biografii ale eroilor cărţii în contextul vremii „trăite“ sub imperiul „maladiei roşii“. Găsim şi pagini cu descrieri ale naturii sau pagini de iubire. Se vede de la o poştă că stilul este cel al chirurgului care ştie şi trebuie să fie sigur pe mâna care operează. Aşadar, o carte scrisă cu talent şi în care regăsim file din istoria pe care au trăit-o cei din generaţia noastră, istorie ce a lăsat cicatrici de neşters.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC