Bucureștiul încă mai ascunde, pe câteva dintre vechile sale străduţe, veritabile oaze de frumos care ne aduc bucurie în suflet indiferent de anotimp, iar unele dintre acestea, aflate sub custodia Muzeului Municipiului București (MMB), ne oferă periodic noi motive de a le trece pragul. Valorificând conceptul caselor-atelier de artist, echipa de muzeografi de la secţia de artă a MMB așteaptă publicul să descopere laturi mai puţin cunoscute ale creatorilor din trecut.

        În spatele dealului Patriarhiei, într-o curte umbrită, se află eleganta reședinţă ce adăpostește azi „Colecţia de artă Ligia și Pompiliu Macovei”, unde putem vizita, până la 18 iulie, expoziţia „Ligia Macovei și lirica lui Tudor Arghezi”. După o primă prezentare a graficii ce a ilustrat volumele de poezie ale lui Eminescu, este acum explorată simbioza între arta plastică și literatură, prin ilustrarea câtorva dintre poemele argheziene, cum ar fi: „Transfigurare”, „Dar ochii tăi?”, „Așteptare”, „Sarcină sacră”, „Cuvinte stricate” ș.a.

Dublu exerciţiu de imaginaţie

        Presărate printre celelalte tablouri și piese de artă decorativă ce alcătuiesc colecţia de bază a muzeului, ne întâlnim, încetul cu încetul, cu cele douăsprezece lucrări de grafică alese pentru această expoziţie. Pornind de la tematica variată abordată de poet, artista reușește să găsească soluţii inspirate ale limbajului grafic pentru a transpune esenţa fiecărui poem. Desene în peniţă, acuarele și guașe ne obligă la un dublu exerciţiu de imaginaţie, pentru a interpreta versurile și a le căuta, totodată, echivalentul vizual pe șevalet.

        Mai aproape de centrul orașului se află fosta reședinţă a familiei de artiști Storck, pe care Cecilia Cuţescu-Storck a decorat-o în interior, în perioada 1913-1917, cu fresce de mari dimensiuni care înfrumuseţau atât pereţii, cât și tavanul din holul principal și din atelierul pictoriţei. De altfel, Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie din Europa devenită profesor la o universitate de Belle Arte, este cunoscută în special pentru picturile monumentale realizate în instituţii publice sau private din București, cum ar fi Academia de Studii Economice sau Palatul Regal.

Experienţă vizuală fără cusur

        Ceea ce ne propune acum Elena Olariu, directorul adjunct al MMB și curatoarea expoziţiei „Grădina Paradisului. Desene pregătitoare”, deschisă până la 25 iulie, este o privire în procesul de creaţie a spaţiului din casă numit Grădina Paradisului, aflat în hol. Suntem invitaţi să descoperim lucrările premergătoare frescelor care au rămas permanent înscrise în tencuială și pigment, și să apreciem singuri transformările pe care o parte dintre schiţele pregătitoare, ce pot fi admirate și apreciate chiar și ca lucrări de sine stătătoare, le-au suferit la transpunerea în versiunea murală. Versiunile de lucru sunt pasteluri pe hârtie, fiind realizate în forma obișnuită, dreptunghiulară.

        Expunerea ni le înfăţișează limitate ca formă pentru a o reproduce pe cea de pe tavan, aproape triunghiulară.

Interesant este să urmărim și modul în care artista și-a adaptat din mers linia desenului, unghiurile și culorile, sau chiar elementele decorative, la suprafaţa curbată și la amplasamentul frescei, astfel încât privitorul să aibă o experienţă vizuală fără cusur.