Ambasada Republicii Populare Chineze la București a marcat la finalul anului trecut 70 de ani de relaţii diplomatice între China și România prin vernisarea, la MNIR, a expoziţiei „Aurul împăraţilor chinezi”.
Odată cu redeschiderea muzeului la 20 mai, publicul se poate bucura și de întâlnirea cu aceste exponate deosebite. Cele 149 de piese selectate datează din timpul domniei împăratului Wanli (1573-1620), cel de-al paisprezecelea împărat al dinastiei Ming (1368-1644) și aparţin colecţiei Muzeului de Artă din Xi’an Qujiang.
Vândute la licitaţie în Japonia în urmă cu aproximativ un secol, aceste obiecte au intrat ulterior în patrimoniul muzeal, fiind prezentate și în cadrul unor expoziţii temporare la Paris,
Geneva ori Ljubljana.
Simbol peren și universal al bogăţiei și puterii, aurul a dobândit în societatea chineză atât simboluri mistice, legate de puteri atribuite de prelungire a vieţii sau împiedicare a degradării organismului uman, cât și roluri sociale, el fiind destinat aproape exclusiv împăratului și familiei sale.
Exponate din mausoleu
Astăzi putem admira aceste capodopere artistice datorită faptului, specific chinezesc, că obiectele preţioase își însoţeau proprietarul în mormânt, după trecerea sa în nefiinţă, pentru a-i asigura o existenţă confortabilă în viaţa de apoi. Ceea ce este prezent în expoziţia de la București provine, cel mai probabil, din mausoleul unui membru al familiei imperiale.
Articolul continuă după recomandări
Sunt obiecte datate la sfârșit de secol XVI – început de secol XVII, și realizate în atelierele imperiale Yinzuoju, element identificabil, deoarece atelierul avea obligaţia să marcheze fiecare dintre produsele executate.
Din nefericire, multe asemenea tezaure au fost definitiv pierdute, deoarece mormintele ajungeau să fie profanate, iar aurul era topit și
transformat, uneori chiar la scurt timp de la decesul proprietarilor.
Un spaţiu cvasilabirintic
Amenajarea expoziţiei a transformat holul central al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) într-un spaţiu cvasilabirintic, semiobscur, care poate cumva să amintească de atmosfera solemnă a unui mausoleu.
Spoturile de lumină atrag privirea către vitrinele ce adăpostesc obiectele: vase de libaţie, vaze și casete decorative, coșuri cu flori – purtătoare de semnificaţii simbolice și metaforice, sceptre, cutii de parfum, precum și o mare varietate de obiecte de podoabă – brăţări, cercei, ace de păr, coliere ș.a.
Remarcăm fineţea realizării filigranului și a dantelăriilor din aur, fericita îmbinare cu jadul și pietrele preţioase, precum și celelalte tehnici specifice de lucru, foiţele de aur suprapuse și bătute, dar și gravarea diferitelor modele și simboluri grafice ale alfabetului chinez.
Simbolistica modelelor decorative poate fi descifrată cu ajutorul unui bogat material explicativ ce întregește expoziţia, povestind și despre istoria împăraţilor chinezi, definind epoca și contextul realizării pieselor prezentate.
