Obligate să-și întrerupă activitatea de ordonanţele militare cauzate de pandemie, teatrele s-au orientat spre televiziune, care are la momentul acesta cel mai mare număr de spectatori.
Odată cu transmiterea intensă a spectacolelor sale, Teatrul Naţional a început să difuzeze ciclul de conferinţe susţinute cu ani în urmă, duminică dimineaţa. Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Alex Ștefănescu, Andrei Pleșu, nume arhicunoscute în domeniul lor de activitate au spart gheaţa, dând startul unor serii lungi de conferinţe extrem de interesante, care pot fi audiate la orele amiezii, în fiecare zi.
Regizorul Radu Penciulescu, fost director de teatru, fost profesor de regie la București, Malmo și Stockholm, dar și autor al unor spectacole, în conferinţa sa din 2010, intitulată „Lungul drum al textului spre
scenă” a descris uriașa muncă a unui regizor de a da viaţă, credibilitate, consistenţă textelor autorilor.
Acesta și-a amintit cu nostalgie de piese sale realizate la Teatrul Mic, Teatrul Bulandra și la cel din Târgu Mureș (Richard al II-lea, Vicarul, Dansul sergentului Musgrave), dar mai ales de Regele Lear din 1970, de la Teatrul Naţional din București, care a împărţit lumea teatrală, public și cronicari în două tabere rivale: admiratori și contestatari.
Alexandru Tocilescu, autor al unor excepţionale spectacole, a amintit de lupta lui neobosită și neîntreruptă, purtată de-a lungul întregii sale cariere cu nemiloasa cenzură comunistă.
Spectacolele sale, "Paradis de ocazie" de Tudor Popescu și "Concurs de frumuseţe", de același autor, două comedii satirice care au încercat să arate câte un colţ de viaţă neînfrumuseţat din ţară și care atacau ipocrizia și demagogia clasei conducătoare, au fost cenzurate drastic de comisiile create special de Comitetele de cultură și educaţie socialistă.
Tocilescu declară acum că nu s-au speriat nici el, nici autorul și au făcut mici retușuri în scenarii, fără să renunţe la mesajele anti-comuniste pe care doreau să le transmită publicului.
Alex Ștefănescu, patronul editurii Mașina de Scris, membru al Uniunii Scriitorilor, cronicar literar și autor al unei masive Istorii a Literaturii române, precum și al altor cărţi de critică literară, a ţinut să-i amintească publicului de pretutindeni că totuși, oricât de dificilă ar fi viaţa, oricât de multe ar fi greutăţile pe care le întâmpinăm, este nevoie ca de aer de literatură, care în ultimă instanţă este un fel de adjuvant al vieţii. El a deplâns ideea multora că timpul literaturii ar fi trecut și a inserat în cuvântare și câteva întâmplări amuzante din viaţa sa.
Andrei Pleșu, creatorul revistei Dilema, cu o bogată și diversă activitate în domeniul literar, artistic, publicistic, filosofic și chiar politic, în conferinţa „Despre Inimă” s-a referit la binomul inimă – minte. El a afirmat că inima ar fi polul cald, organul cu care se trăiește, cu care simţi și îţi pasă de lume, în timp ce mintea, responsabilă cu gândirea, care te ajută să înţelegi și să organizezi lucrurile este polul rece al fiinţei noastre.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
