Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Consumul de alcool: discrepanţa dintre vorbe şi fapte

Din curiozitate, dar şi din dorinţa de a-şi schimba starea psihică şi emoţională, oamenii au ajuns să consume din ce în ce mai multe băuturi alcoolice. La îndemână şi uşor de produs prin mijloace improvizate, berea, vinul şi rachiul au devenit, în unele culturi, nelipsite de la mesele principale. Totul ar fi început acum vreo zece milioane de ani, când omul primitiv ar fi mâncat fructe putrezite şi fermentate, ceea ce i-ar fi declanşat o stare de bine şi i-ar fi stimulat curiozitatea să cerceteze şi să perfecţioneze acest proces. În susţinerea acestei ipoteze, cercetătorii s-au bazat pe identificarea unei singure mutaţii genetice într-un grup de enzime ce facilitează metabolizarea etanolului. Apariţia ei la omul primitiv a coincis cu „coborârea din copaci“ şi adaptarea la „viaţa cu picioarele pe pământ“. Enzimele digestive din grupul alcool-dehidrogenazei 4 sunt primele care vin în contact cu etanolul ingerat şi au fost identificate în stomacul, pe limba şi în faringele primatelor.
    În aproape toate civilizaţiile antice există dovezi de producere şi depozitare a băuturilor alcoolice obţinute prin fermentarea (şi mai târziu prin distilarea) cerealelor, orezului şi fructelor. Alcoolul a fost de la început indicat pentru a creşte buna dispoziţie, a uita de necazuri, a scăpa de anxietate şi depresie, ca dezinfectant al plăgilor şi uneori, ca hidratant şi înlocuitor al apei.
    Dacă, în cantităţi mici, poate avea şi efecte benefice, consumat zilnic şi în cantităţi mari, contribuie la apariţia a numeroase boli, accidente şi delicte. În Europa, unul din zece decese (4–6% la nivel mondial) are legătură cu consumul de alcool. În jur de două sute de probleme de sănătate diferite sunt cauzate de consumul de alcool, acesta fiind, după fumat, al doilea factor de risc important în dezvoltarea de numeroase afecţiuni (cancer de sân, boli cardiovasculare etc.).
    La nivel individual, unele afecţiuni ale ficatului sunt în întregime urmarea consumului de alcool. Faptul că omul modern are probleme de sănătate după consumul excesiv de alcool s-ar explica prin faptul că încă nu a avut timp să dezvolte gene capabile să metabolizeze suficient etanolul. La o parte din populaţia din Asia de Est (China, Japonia, Coreea) există o mutaţie genetică care împiedică producerea enzimelor ce metabolizează alcoolul la nivel hepatic, ceea ce determină acumularea de produşi metabolici la acest nivel şi apariţia a numeroase simptome: cefalee, ameţeală, greţuri, palpitaţii.
    Deşi este recomandat în ghiduri, din raţiuni de încălcare a intimităţii, pentru ca pacienţii să nu se simtă stânjeniţi sau pentru a păstra o bună relaţie, medicii nu întreabă întotdeauna despre consumul de alcool. Odată pusă întrebarea, pacientul nu evită să spună cât alcool, droguri, sare, dulciuri sau grăsimi consumă de fapt. Pentru obiectivarea consumului de alcool există semne pertinente, cum ar fi creşterea tensiunii arteriale, dispepsia, mirosul respiraţiei sau testele de laborator anormale. Unii profesionişti din sănătate susţin că, în caz de dubiu privitor la consumul de alcool, dublarea cantităţii declarate de pacient este mult mai aproape de cea consumată în realitate.
    Nici prin anchete nu se poate stabili cu exactitate cât alcool se consumă. Într-un studiu publicat în BMC Medicine (Bellis et al., 2015), se afirmă că în multe ţări există o mare diferenţă între consumul de alcool vândut şi cel declarat. De exemplu, în Anglia, în anchete se declară doar 60% din alcoolul vândut. Ceea ce a adus în discuţie calitatea anchetelor publice şi a rezultatelor ce reies din analiza lor. Cercetătorii pledează pentru măsurarea şi corelarea cantităţii de alcool în asociere cu diferite evenimente (căsătorie, celebrări, botez, participare la festivaluri sau petreceri cu prieteni) şi perioade din viaţă (după un deces, în preajma sărbătorilor de iarnă, şomaj, singurătate, departe de casă, vacanţă etc.). Astfel, anchetele ar trebui să conţină întrebări ţintite şi nu, la modul general, „câte pahare de vin consumaţi zilnic/săptămânal“. În acest fel, se pot monitoriza mai bine tendinţele consumului de alcool în rândul populaţiei şi regândi măsurile de prevenţie. În prezent, stabilirea vârstei limită la vânzarea băuturilor alcoolice, interzicerea consumului în anumite spaţii publice/instituţii, precum şi limitarea până la interzicere a reclamelor, creşterea taxelor şi a preţurilor sunt principalele măsuri menite să scadă consumul de alcool, în creştere la nivel mondial şi în rândul tinerilor.
    Din păcate, studiile iau în calcul doar alcoolul vândut şi produs legal. Piaţa neagră a alcoolului produs în multe ţări, printre care şi România, din fructele şi strugurii din jurul casei, este greu de estimat, la fel şi consumul nedeclarat, având în vedere că paharele au diferite capacităţi, iar sticla nu este numai de un litru.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.