Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Corelaţii, date statistice şi atitudini

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ joi, 7 iunie 2012
     Este oare suficient ce facem pentru BPOC? este întrebarea-titlu a editorialului semnat de prof. dr. Florin Mihălţan în nr. 1/2012 al revistei PNEUMOLOGIA. Implicarea insuficientă a medicilor de familie în diagnostic este generată de nivelul de aderenţă a acestora la ghiduri, utilarea cabinetelor şi utilizarea spirometriei. În ceea ce priveşte educaţia pacienţilor, medicii fac prea puţin, începând cu ajutorul pentru a înţelege mai bine boala, până la modalitatea de dezvoltare a strategiilor optime de stăpânire a ei. Programele educative nu schimbă prea mult obiceiurile pacienţilor, nu ameliorează calitatea vieţii, simptomele, nivelul de activitate etc. Pentru a le modifica, e nevoie de mai mult şi totul pleacă de la informare şi adresabilitate la nivelul de percepţie al pacientului. Spirometria – depistarea activă a bolii – nu e poziţionată pe locul pe care-l merită, de aceea sunt foarte utile campaniile de informare şi de efectuare gratuită a spirometriilor, pe care le-a organizat în ultimii trei ani Societatea Română de Pneumologie.
     Gabriela Jimborean şi colab. discută despre refluxul gastroeofagian (RGE) şi astmul bronşic (AB). Acestea sunt comorbidităţi frecvent întâlnite, ce întreţin o relaţie ambivalentă generatoare a unui cerc vicios, în care RGE amplifică simptomele astmatice sau precipită astmul, iar AB poate declanşa sau agrava RGE. Mecanismele fiziopatologice ale acestor interrelaţii sunt incomplet elucidate. Au fost incriminate: reflexele vagale bronhoconstrictoare esobronşice, hiperactivitatea bronşică şi inflamaţia neurogenă indusă de pătrunderea acidului clorhidric în esofag, microaspiraţia de acid clorhidric în căile respiratorii (cu efecte trigger astmatice), creşterea rezistenţei bronşice sau intensificarea răspunsului imun la antigen. Obstrucţia bronşică din AB necontrolat şi unele efecte ale medicaţiei antiastmatice pot scădea presiunea sfincterului esofagian inferior, cu declanşarea sau agravarea RGE. Diagnosticul implică un examen clinic atent, dar şi teste funcţionale digestive (monitorizarea timp de 24 de ore a pH-ului esofagian) şi morfologice (esogastroscopia). Tratamentul reclamă eliminarea factorilor de risc comuni ambelor afecţiuni, regim igieno-dietetic, adminis­trarea de inhibitori de pompă de protoni.
     Pneumopatiile interstiţiale difuze (PID) reprezintă un grup heterogen de boli (peste 200), cu prevalenţă redusă (nu există însă cifre pentru ţara noastră), dar cu impact major asupra calităţii vieţii şi supravieţuirii pacienţilor. Irina Strâmbu şi colab. propun înfiinţarea unui Registru naţional de pneumopatii interstiţiale difuze şi sarcoidoză (REGIS), care să permită acumularea unei experienţe clinice colective în domeniu, evaluarea datelor epidemiologice, crearea unei platforme educative pentru tinerii medici, mai buna înţelegere a evoluţiei şi prognosticului acestui grup de afecţiuni, formularea unui ghid de diagnostic şi mana­gement al PID şi utilizarea bazei de date pentru protocoale de cercetare clinică. Registrul e iniţiat ca proiect-pilot la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“ Bucureşti şi la Clinica de pneumoftiziologie din Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ Timişoara, urmând să fie extins în toată ţara.
     Un caz clinic interesant prezintă Andrei Cristian Bobocea şi colab. – abordarea cervicală video-mediastinoscopică a fistulei de bont bronşic postpneumonectomie stângă, prima de acest fel (metoda Azorin) efectuată în ţara noastră. Abordul bronşic transcervical videoasistat este una din metodele de rafinament în practica medicală curentă, cu indicaţii precise şi criterii tehnice bine definite, ce poate aduce beneficii maxime la pacienţi selecţionaţi. Metoda presupune şoc operator minim, rezultate pozitive imediate, aceleaşi complicaţii posibile ca ale mediastino­scopiei tip Carlens, mult mai mici decât ale oricărui alt procedeu de tratare a fistulei bronşice postpneumonectomie, iar recuperarea rapidă o face uşor de acceptat de către pacient. Operatorul necesită experienţă în mediastino­scopie, în chirurgie mediastinală videoasistată, dar şi în chirurgie deschisă, la nevoie făcând conversia la chirurgie clasică.
     Articolul din European Respiratory Journal (semnat de J. H. Ryn, H. Sekigrechi, E. S. Yi) se referă la manifestările pulmonare ale maladiei sclerozante asociate imunoglobulinei G4. Aceasta este o afecţiune fibroinflamatorie sistemică recent descrisă, asociată cu niveluri circulante crescute de IgG4. Leziunea caracteristică prezintă inflamaţie limfoplas­mocitară, fibroză, flebită şi plasmocite IgG4 pozitive. Boala poate fi localizată la unul-două organe sau poate da afectare difuză multiorganică. În torace, leziuni asociate bolii au fost descrise în parenchimul pul­monar, în căile aeriene, pleură, dar şi în mediastin. Datele publicate până în prezent sugerează că boala poate fi responsabilă de o parte a diferitelor stări de cauză necunoscută din torace, printre care pseudotumorile inflamatorii, pneumonitele interstiţiale idio­patice, mediastinita fibrozantă, leziunile inflamatorii pleurale şi, uneori, bolile căilor aeriene.
     Cristian Didilescu şi Mihaela Tănăsescu analizează ponderea şi structura pe localizări a tuberculozei extrarespiratorii, în perioada 2007–2010, în România. În intervalul respectiv, au fost înregistrate anual între 1.525 şi 1.304 cazuri cu TB extrarespiratorie. În 2010, pe primul loc s-a situat localizarea ganglionară periferică (244 de cazuri), urmată de cea osteoarticulară (233) şi la nivelul SNC – meningoencefalită (133). Numărul de cazuri de pericardită TB a fost 40–50 anual.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.