Newsflash
Cultură

Cu ştiinţa şi tehnica nu-i de glumit

de Dr. E. G.-P. - mar. 21 2012
Cu ştiinţa şi tehnica nu-i de glumit

   Spre deosebire de „anii-lumină“ plini de realizări de vârf din epoca Nicolae Ceauşescu, de care făceau uz şi abuz jurnaliştii vremii, un an-lumină, spun specialiştii cosmosului, nu măsoară timpul, ci distanţa. Un an-lumină este distanţa parcursă de lumină (cu viteza ei socotită limită în univers) într-un an. Dacă ajungem să exprimăm distanţa faţă de anumite corpuri cereşti în ani-lumină, înseamnă că ne referim la nişte luminători foarte, foarte îndepărtaţi. Distanţa până la Lună nu se exprimă în ani-lumină. Pe Pământ, nici atât, nu se foloseşte expresia decât, eventual, ca metaforă, sau – cum a fost cazul enunţat la început – ca elogiu. Mai există un caz: se poate folosi din greşeală. Cum a făcut şi un distins critic literar, cam pripit şi incomplet informat când afirma, la o apariţie pe sticlă, transmisă în reluare, că Big Bang-ul, explozia iniţială, moment ipotetic la care majoritatea fizicienilor consideră că s-ar fi născut universul, ar fi avut loc acum circa „patru miliarde de ani-lumină“. Şi părea destul de fericit că ştie ce-i cu Big Bang-ul şi cu miliardele de ani-lumină. Estimarea vârstei Universului fusese făcută, de cei în drept, în ani. E vorba, pur şi simplu, despre aproximativ 14 miliarde de ani.

   Dar, între noi fie vorba, nici măcar de asta nu trebuia să fie atât de sigur distinsul critic literar. Pentru că, iată, canalele media internaţionale tocmai anunţă încheierea misiunii satelitului european Planck, care să vedeţi ce ne spune: informaţiile culese de el ar putea demola teoria Big Bang-ul. Timp de doi ani şi jumătate, satelitul a cules din spaţiu şi a transmis la sol o masă uriaşă de date despre radiaţia fosilă, radiaţia de background, a Universului. Date ce urmează să fie decriptate şi interpretate în cadrul Institutului de Astrofizică din Paris. În urma unor aprecieri preliminare, specialiştii nu exclud infirmarea ipotezei incluse în modelul cosmologic standard, a Big Bang-ul, apreciind că ar fi putut fi vorba în realitate despre o coliziune între două universuri paralele, iar nu de explozia unui punct de volum nul, dar cu temperatură şi densitate e infinită, după cum s-a stipulat în modelul cosmologic până acum acceptat. Cercetătorii nu exclud însă ca datele culese de satelit să demonstreze că Universul nostru ar fi un univers între multe altele, fie o gaură neagră într-un metaunivers, fie un univers fluctuant anterior Big Bang-ul. Şi încă ceva: specialiştii nu exclud nici posibilitatea ca toate datele culese să nu reprezinte decât un pur zgomot rezidual, incoerent, care nu mai păstrează nimic din imaginea evenimentelor căutate. Ceea ce poate însemna că imaginile despre ce s-ar fi putut întâmpla la aşa-numitele începuturi ale Universului ar trebui căutate pe altundeva, deocamdată nu se ştie încă pe unde, pe alte frecvenţe, pe alte canale. Specialiştii mai cred că interpretarea bogăţiei datelor recepţionate, cu desluşirea a ceea ce anume se află dincolo de ce se credea că se ştie până azi, va putea fi încheiată şi comunicată cu certitudine abia în luna ianuarie a anului viitor.

   Deci, prea multă ştiinţă poate fi uneori de prisos în critica literară. Mai nostim pare un amănunt din atitudinea unui remarcabil om de televiziune. Invitat la o emisiune, Cristian Ţopescu se scuză că n-a avut timp să se bărbierească. Pe vremuri, o asemenea neglijenţă se „bucura“ de o atenţie neiertătoare din partea camerelor de luat vederi. Ceea ce, pe baza trucurilor ştiinţei şi tehnicii actuale, nu mai e valabil astăzi. Spre plăcuta sa surprindere, ilustrul realizator a apărut pe ecran perfect ras, cu mici broboane de sudoare, totuşi (artefacte, probabil).

   Un antic ne sugera, parcă, o conduită mentală care se dovedeşte a fi din ce în ce mai înţeleaptă: „Ştiu că nu ştiu nimic“.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe