Ne-a părăsit Dan Puican, omul care timp de câteva decenii a regizat și a înregistrat o mie de piese de teatru pentru Teatrul Radiofonic.
Studenţi, actori începători, precum și alţii în plină glorie au trecut prin mâna lui creatoare, auzindu-și ulterior glasul în înregistrări de multe ori extraordinare. Timp de câteva decenii, până la pensionarea sa din 1997, a lucrat neobosit la înregistrarea marilor piese ale repertoriului universal și ale repertoriului românesc, realizând și o integrală a pieselor lui I.L. Caragiale și A.P. Cehov.
În 1993 și 1998 a fost recompensat cu premii UNITER pentru cel mai bun spectacol radiofonic și pentru formidabilul turneu realizat în 20 de ţări cu piesa „Caviar, vodkă şi bye-bye!” de George Astaloș. Distribuţiile lui, împănate în permanenţă cu foștii colegi de institut, au fost catalogate de critici ca fiind perfecte. Înregistrările lui aveau o claritate de cristal. Caracterele și cuvintele se auzeau distinct, fiind înţelese de mai toată lumea.
Spre sfârșitul vieţii, împreună cu Annie Muscă, a scris o carte în care își povestește viaţa și traiectoria artistică, în final recunoscând fără echivoc: „Radioul este viaţa mea!”.
