Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Destin şi destinaţie

Viața Medicală
Dr. Eugenia GROSU-POPESCU miercuri, 12 decembrie 2012
   În volumul „Mic dejun cu Socrate“, Robert Rowland Smith apropie filosofia de viaţa cotidiană, făcând-o larg accesibilă şi conferindu-i o valoare de întrebuinţare sporită. Procedează sistematic analizând activităţile unei zile. Consideră, pe bună dreptate, trezirea de dimineaţă o deşteptare a conştiinţei de sine şi de toate din jur. Omul se miră şi se bucură că vede soarele, că a început o nouă zi şi s-a trezit din nou, dar se şi întreabă dacă soarele există, dacă există ceea ce vede pe Pământ şi dacă el însuşi există. În ajutor îi vine europeanului de pretutindeni în găsirea de răspunsuri la astfel de frământări francezul Descartes, stabilit în Olanda, care considera că dacă se îndoieşte de tot ce vede şi ce simte (singurul lucru de care nu se îndoia era acela că se îndoia) înseamnă că judecă şi dacă judecă înseamnă că există.
   Ziua continuă cu pregătirea celui proaspăt trezit pentru activi­tatea zilnică, în condiţiile unei libertăţi a alegerilor cu da şi nu: da, să se îmbrace frumos – nu, să nu răcească; da, să se bărbierească – dar nu chiar acum etc.
   Plecarea la îndeletnicirile zilnice este intrarea în relaţie cu timpul, cu propriile înclinaţii competitive, pe şosea, când fiinţa umană vrea să fie în frunte, cu depunerea unui efort incomparabil mai mare în parcurgerea distanţei până la locul de muncă decât în îndeplinirea sarcinilor de serviciu. Aici intră în joc destinaţia. Spre ce aleargă zilnic omul? Fiecare spre un loc şi o activitate dorite sau impuse de împrejurări. Graba şi centrarea excesivă pe destinaţiile cotidiene impuse determină adesea fiinţa umană să nu-şi bage în seamă destinul – arată autorul citat – sau, cum am spune noi, amintindu-ne de pădure şi de copaci, „din cauza destinaţiilor nu ne mai vedem destinul“. Cei care dau mai multă importanţă destinului decât destinaţiilor sunt mai câştigaţi? Poate.
   În îndepărtata-mi studenţie, un coleg de la Chişinău, găsindu-mi numele într-o revistă pentru începători, sub nişte versuri, m-a rugat să-l ajut să înveţe scrierea cu caractere latine, scrierea „românească“, prin scrisori. Mi s-a părut util să „învăţ“ pe cineva să scrie, chiar dacă era vorba doar de familiarizarea cu un alt alfabet. L-a învăţat repede şi n-a mai avut nevoie de model. După o studenţie la Moscova, a ajuns om de radio şi apoi de televiziune la Chişinău. Nu mai ştiam nimic despre el. Rămăsesem doar cu versurile unor cântece (era textier) în alfabet rusesc şi cu confidenţele privind fetele din preajma lui, scrise „româneşte“.
   Au trecut anii, deceniile, secolele s-au schimbat. A intrat în tură mileniul trei. Dorul de Basarabia şi al Basarabiei de România ţin de destin sau doar de destinaţii? Nu ştiu. Dar, în aceste zile, când am auzit entuziasmul celor 20.000 de persoane răsunând în marea piaţă din capitala Republicii Moldova, la inaugurarea postului Radio România Chişinău, care emite 24 de ore din 24, pe standardele culturale ale radioului românesc, am retrăit bucuria cu care primisem cândva invitaţia unui tânăr student de a-l „învăţa“ să scrie. Lucrurile au evoluat mult. De la efortul de a scrie asemănător până la comunicarea complexă, scrisă şi orală, de la un singur om la 20.000 de oameni, de la confidenţe adolescentine la împărtăşirea publică de atitudini şi valori culturale servind unei mai bune cunoaşteri şi apropieri între fraţi. O trezire proaspătă, într-o nouă zi, a conştiinţei că existăm, că suntem împreună, că putem face pregătiri cu alegeri între da şi nu, cu lansări curajoase în timp. Plecări spre destinaţii multiple ori poate spre un destin comun.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.