Am citit, în nr. 961 al săptămânalului belgian LE GENERALISTE, un articol pe cât de insolit, pe atât de interesant, despre urmările pe care începe să le aibă asupra sănătăţii chinezilor marele avânt cunoscut de ţara lor în ultimele decenii. Mai concret, dezvoltarea impetuoasă a economiei de piaţă şi a urbanizării tot mai cuprinzătoare cunoscute de China contemporană – relevă revista – „nu se putea să nu atragă după sine unele efecte secundare pe plan sanitar, efecte pe care ţările occidentale le cunosc de mai înainte: hipertensiunea, afecţiunile cardiovasculare şi diabetul, pentru a nu le cita decât pe cele mai relevante, ce ţin, prin forţa lucrurilor, de igiena vieţii (…)“. Iar acest lucru se poate vedea cel mai bine în modul cum au crescut cazurile de diabet de tip 2 în rândul populaţiei Chinei. Şi articolul se referă la câteva investigaţii epidemiologice legate de prevalenţa acestei maladii în rândul chinezilor. (...)

Prima a fost efectuată în 1994, când au participat cca 225.000 de persoane între 25 şi 64 de ani, la care s-a constatat o prevalenţă a diabetului de tip 2 de 2,5%, alterarea toleranţei la glucoză fiind de 3,2%. Următoarea a avut loc peste şapte ani, când s-a efectuat un studiu pe aproape 15.600 de subiecţi între 35 şi 74 de ani, cele două valori fiind de 5,5% şi 7,3%. Peste alţi opt ani, adică în 2009, cea de a treia anchetă epidemiologică, la care au luat parte peste 46.000 de chinezi de diferite provenienţe, a arătat că respectivele elemente ale bolii au crescut la 9,7% şi – respectiv – 15,5%. Este deci indiscutabil că, în China, prevalenţa diabetului de tip 2 urmează o pantă ascendentă. Studiile aprofundate arată că, în prezent, 92,4 milioane de chinezi sunt diabetici, iar alte 148,2 milioane se află într-un stadiu clinic prediabetic. (...)

Articolul integral îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.