Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Dilema medicilor de familie

Medicina de familie, specialitate-cheie în ţările dezvoltate, este din ce în ce mai frecvent pusă în discuţie, mai ales sub aspectul cost/eficienţă. Despre soluţiile posibile discută, în cadrul rubricii Jurnalul unui medic cosmopolit, dna dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu.

   Definiţia europeană a medicinii de familie descrie ceea ce caracterizează această specialitate medicală clinică: îngrijire medicală continuă şi de lungă durată, prin consultaţii personalizate şi structurate – care să ţină cont de contextul fizic, social, psihic, cultural şi de preferinţele legate de sfârşitul vieţii individului – şi prin proceduri soldate cu decizii şi intervenţii terapeutice care să se adreseze problemelor de sănătate acute sau cronice ale individului. În timp, definiţia nu şi-a pierdut esenţa, dar modul de înţelegere şi de aplicare în sistemele europene de sănătate este diferit. La aceasta contribuie în prezent numeroşi factori: informatizarea, reţelele sociale, emanciparea consumatorului de servicii medicale, creşterea speranţei de viaţă, feminizarea profesiei medicale şi lucrul part time, ştergerea graniţelor între state şi între nivelurile de asistenţă medicală, invazia „nou-veniţilor“ în asistenţa medicală primară (nurse-practitioner, „minidoctorul“, psihologul, fizioterapeutul, moaşa), schimbarea profilului morbidităţii etc.
   În ţările dezvoltate, medicina de familie continuă să fie considerată specialitatea-cheie pentru îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a reducerii costurilor serviciilor medicale. Conform statisticilor, ţările cu o reţea de asistenţă medicală primară bine dezvoltată au cei mai performanţi indicatori ai stării de sănătate. În contrast, în ţările unde numărul specialiştilor este foarte ridicat în comparaţie cu cel al medicilor de familie, există o creştere a mortalităţii. O altă constatare importantă este faptul că o creştere a bugetului sănătăţii nu este direct corelată cu îmbunătăţirea indicatorilor şi doar un raport pozitiv între numărul de medici de familie şi cel de specialişti, ceea ce ar duce la îmbunătăţirea indicatorilor sanitari.
   Cu toate acestea, medicina de familie este din ce în ce mai frecvent pusă în discuţie, iar prestaţia medicilor de familie, mai ales în ţările cu sisteme medicale neperformante, este percepută neconvingătoare sub aspect cost–eficienţă. Mulţi se întreabă: de ce mai este nevoie de medici de familie când consultaţia şi triajul pot fi făcute de orice medic, repetarea reţetelor o pot face mai bine farmaciştii, iar pacientul se poate duce direct la specialist fără să mai fie nevoie de trimitere? Din aceste motive, în ţările vestice, medicina de familie traversează o perioadă de profunde schimbări de optică, o adevărată „renaştere“ a specialităţii. În comparaţie cu medicii de familie din est (unde sursa majoră de câştig este plata per capita, uneori până la 80% din buget), cei din vest îşi bazează veniturile pe servicii (ei obţin aproape jumătate din ce câştigă din servicii) şi mai puţin pe capitaţie, pe care chiar încearcă să o reducă, pentru a putea oferi servicii de cea mai bună calitate. Această schimbare a fost necesară pentru a-şi menţine poziţia în sistem, pentru a-şi consolida veniturile, dar şi pentru a-şi păstra pacienţii, atraşi de reţele de servicii medicale private, unde sunt mai bine şi mai repede trataţi.
   În sistemul medical olandez, considerat în prezent unul dintre cele mai performante din lume, medicul de familie are o poziţie-cheie, care şi-a mai pierdut din atributele de gatekeeper, dar şi-a întărit poziţia de mijloc, adică de participant cu servicii în reţelele de îngrijiri transmurale. Un medic de familie olandez oferă un pachet de asistenţă de bază bogat, bazat pe cele peste 80 de standarde elaborate de asociaţia profesională şi clasificat conform ICPC (Clasificarea Internaţională în Asistenţa Primară). Standardele medicilor de familie din Olanda descriu, pe lângă aspectele tipice asistenţei primare, şi ce atribuţii/servicii poate avea sau efectua un medic de familie în reţele de îngrijire, aşa-numita îngrijire integrată. Pe lângă pachetul de bază, oferă pachete suplimentare de îngrijire axate pe grupe de pacienţi cu aceeaşi vârstă, sex sau afecţiune. De exemplu, consultaţii sau servicii pentru: persoanele vârstnice, screeningul cancerului de col uterin, femeia la menopauză, prevenţia bolilor cardiovasculare, bolile cu transmitere sexuală etc. Din 2003, medicii de familie pot participa la reţelele de îngrijiri transmurale – servicii regionale acordate, în cadrul unui protocol, de diferiţi profesionişti din sănătate, de comun acord cu casele de asigurări, persoanelor cu anumite probleme de sănătate (sindrom coronarian acut, subfebrilitate, adenom de prostată, diabet zaharat, artrită reumatoidă, sângerare postmenopauză, BPOC, AVC, febră Q etc.). În cadrul acestora, medicii de familie colaborează cu medici de diferite alte specialităţi, dar şi cu asistenţi medicali, psihologi, voluntari, asistenţi sociali etc. şi serviciile lor sunt remunerate de casa de asigurări. Şi, nu în ultimul rând, pot acorda servicii mai speciale, la graniţa de competenţă a medicinii de familie, cum ar fi: audiometrie şi timpanometrie, rectoscopie, circumcizie, asistarea naşterii la domiciliu, vasectomie, investigaţie Doppler, sclerozarea varicelor, infiltraţii intraarticulare, sfat de călătorie, ecografie etc. Cu mici excepţii, toţi medici de familie fac gărzi de după-amiază şi în weekend, iar asistenţa medicală primară în Olanda este asigurată continuu. În cele mai multe grupuri de practică se oferă servicii de recoltare de sânge, spirometrie, ECG, distribuirea medicamentelor de la farmacia cu care colaborează, vaccinări de tot felul, dispensarizarea prin nurse practioner, moaşă sau asistentă de diabet etc. Pentru a putea oferi cât mai multe servicii, medicii de familie lucrează într-o echipă lărgită cu asistenţi medicali, nurse practioner, lucrători sociali etc.
   Schimbarea profilului morbidităţii, cu accent mai mare pe îngrijire decât pe vindecare, dezvoltarea tehnologică, creşterea accesibilităţii şi a cererii de servicii medicale au determinat reorientarea medicinii de familie către piaţa de servicii medicale specializate şi integrate. În economiile de piaţă, concurenţa pe piaţa serviciilor a medicilor de familie cu medicii de alte specialităţi s-a accentuat. Diversificarea gamei de servicii în medicina de familie, ca sursă de venit în detrimentul capitaţiei, este singura soluţie de supravieţuire a specialităţii. Parafrazând o butadă celebră, „participate or perish“.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.