Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Dispariţia schizofreniei ca boală?

   În 1952, Asociaţia Psihiatrilor Americani (APA) publica prima versiune a DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders First Edition: DSM-I), o altfel de clasificare a afecţiunilor psihice, cu definiţii, subtipuri, specificaţii şi coduri diagnostice. Aceasta s-a născut în mare parte din raţiuni practice: psihiatrii americani aveau nevoie de un asemenea instrument pentru a diferenţia bolile psihice grave – mai puţin tratabile cu psihoterapie şi pentru care psihomedicaţia este necesară – de cele mai puţin grave, devenite domeniul de activitate al din ce în ce mai numeroşilor psihologi/psihoterapeuţi. În decursul anilor, DSM a fost de câteva ori revizuit (DSM-II 1968; DSM-III 1980; DSM-III-R 1987; DSM-IV 1994), iar ultima versiune în uz datează din 2000, şi anume DSM-IV-TR. (...)

   Clasificarea, deşi folosită în multe ţări, a fost de-a lungul anilor supusă criticilor. Astfel, se pare că utilizarea ei ar crea noi boli/sindroame psihice şi epidemii „false“ (de exemplu triada în rândul copiilor – ADHD, autism şi afecţiunea bipolară). Cel mai elocvent exemplu în acest sens este introducerea în clasificare a sindromului Asperger, care a dus la o creştere fără precedent a incidenţei acestui sindrom în rândul copiilor. De aceea, APA a hotărât să revizuiască din nou DSM şi să o facă cât mai „bazată pe dovezi“. În acest sens, au fost solicitaţi sute de experţi şi au fost stabilite grupuri de lucru pentru fiecare capitol al clasificării. Următoarea versiune, DSM-V, este aşteptată să apară în 2013 şi se bucură de pe acum de foarte multă atenţie din partea profesioniştilor din sănătate, industriei farmaceutice, dar şi pacienţilor şi familiilor acestora (au fost până acum trimise peste 8.000 de reacţii!).
   Din grupul „schizofrenie“ face parte şi Jim van Os, profesor de psihiatrie la Universitatea din Maastricht. Într-un recent articol publicat în Nature („The environment and schizophrenia“) el afirmă că, deşi s-au descoperit genele schizofreniei, existenţa şi evoluţia acestei afecţiuni psihice sunt încă greu de înţeles. Ideea că schizofrenia se moşteneşte a venit de la studiile genetice conform cărora în jur de 15% din populaţie ar avea o determinare genetică să dezvolte schizofrenie. Dar se pare că aceste studii nu au luat în considerare influenţa factorilor de mediu, deoarece pe atunci metodologia cercetării observaţionale nu era suficient de dezvoltată. În cercetarea observaţională modernă se cercetează factori de mediu diferiţi folosind diferite designuri. În articol se pledează pentru interacţiunea genă–factor de mediu ca determinantă în apariţia schizofreniei. Pe baza observaţiilor se poate astăzi afirma că o persoană este susceptibilă să dezvolte schizofrenie fără să aibă o moştenire genetică favorizantă. Factorii de mediu cu cea mai mare influenţă în apariţia acestei afecţiuni sunt agresarea şi trauma în copilărie, utilizarea canabisului, izolarea socială în special la grupurile minoritare şi locuirea în marile oraşe.
    Ultima clasificare DSM defineşte schizofrenia ca fiind cea mai severă formă de boală dintr-un şir întreg de afecţiuni „schizoide“. Nu mai puţin de 25 de diagnostice sunt despre psihoze şi schizofrenie, ceea ce dă naştere la interpretări. De aceea, grupul de lucru „schizofrenie“ intenţionează să propună APA introducerea peste tot în noul DSM a termenului de „sindrom psihic“. Astfel în loc de (boală) schizofrenie să fie „sindromul schizofrenic“, cu accent pe gravitatea simptomelor. Înlocuirea termenului de schizofrenie cu un alt termen care să definească mai bine această afecţiune cu multiple faţete este prognozată a se produce în viitor (s-a propus deja termenul de „salience syndrome“…). Datorită conotaţiei negative a cuvântului „schizofrenie“ în cultura asiatică, japonezii folosesc din 2002 termenul de „integration dysregulation syndrome“, în Hong Kong pe cel de „thoughtperception dysregulation syndrome“, iar sud-coreenii intenţionează de asemenea să schimbe termenul.
   Schimbările finale din noul DSM sunt greu de prevăzut şi s-ar putea să nu fie la fel de drastice de cum se prefigurează în dezbateri. Unul dintre motive este existenţa revistelor medicale, a departamentelor şi a catedrelor universitare bazate pe terminologia DSM, inclusiv pe „schizofrenie“…
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.