Născute din curiozitatea și interesul omului de a colecţiona diferite obiecte, indiferent de natura lor, și apoi din generozitatea de a împărtăși și altora bucuria contemplării lor, muzeele au știut să se adapteze trecerii timpului prin organizarea, dincolo de nucleul colecţiei permanente, a altor activităţi menite să păstreze viu interesul publicului, chiar și al celor mai frecvenţi vizitatori.

Programele de educaţie muzeală, vizitele cu ghidaj și mai ales expoziţiile temporare, ce valorifică patrimoniul mai puţin cunoscut, care stă de obicei în depozite, sunt puncte de atracţie care ne trezesc curiozitatea și ne oferă noi prilejuri de bucurie intelectuală.

Cromatică exuberantă

Având ca motiv iniţial împlinirea, la 28 mai, a 140 de ani de la nașterea lui Iosif Iser (1881-1958), Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) a organizat, prin grija curatoarei Alina Petrescu, expoziţia „Călătoriile lui Iser”, ce își așteaptă vizitatorii până la 29 august a.c.

Meritul principal al acestui demers cultural este aducerea în prin plan a unui gen artistic care este asociat mai puţin personalităţii lui Iser, peisajul. Remarcat iniţial ca desenator, grafician, și abia mai târziu acceptat ca pictor, Iosif Iser a rămas în memoria colectivă în special pentru lucrările dedicate Dobrogei și Balcicului, pentru odalisce și tătăroaice, care l-au fascinat în perioada Războaielor Balcanice.

Expoziţia de faţă prezintă lucrări puţin cunoscute, unele aflate la prima expunere publică, provenind din patrimoniul MNAR, dar și din colecţiile Iser și Moise Weinberg de la Muzeul Colecţiilor de Artă. Peisajele înfăţișează și Dobrogea îndrăgită, și atmosfera orientală a Constantinopolului.

Ceea ce surprinde sunt lucrările realizate în Franţa și Spania, în care ambianţa mediteraneeană, dar și relieful montan îi atrag atenţia pictorului. S-au născut astfel lucrări cu o cromatică exuberantă, pline de vitalitate deși uneori prezenţa umană lipsește, emanând din plin bucuria artistului de a se afla în faţa acestor daruri nepreţuite ale naturii.

România, prin ochi străini

Muzeul Municipiului București (MMB) ne invită la Palatul Suţu, până la 8 august, la o experienţă în sens invers, aceea a unui artist străin care a fost invitat să descopere România și a lăsat posterităţii o colecţie generoasă de gravuri ale celor mai frumoase locuri din ţară.

Expoziţia „România în aquaforte văzută de Anton Kaindl” este la rândul său un demers de punere în valoare a unor piese de patrimoniu care au mai rar ocazia de a veni în lumina publică.

Dorinţa Reginei Maria de a promova imaginea ţării iubite s-a tradus nu doar prin acţiunile personale, ci și prin încredinţarea acestei misiuni către profesioniști. Anton Kaindl, gravor german, a ajuns în România după Marea Unire și a petrecut trei decenii descoperindu-i farmecul și redându-l artistic spre desfătarea contemporanilor.

Vizitatorului de astăzi nu-i va fi greu să recunoască bisericile bucureștene, mănăstirile Moldovei, castelele și bisericile fortificate din Ardeal.

Atmosferă desprinsă de timp

Același MMB, de data aceasta la sediul Muzeului Theodor Aman, ne prilejuiește întâlnirea cu o expoziţie ce întregește, în fiecare an, imaginea pe care o avem despre artistul complex care a fost Aman.

De această dată, atenţia curatoarei Greta Șuteu s-a concentrat asupra desenelor și schiţelor realizate de artist în creion sau peniţă, ca etape premergătoare ale unor lucrări cunoscute ca tablouri în ulei, reunite sub genericul „Arta ca exerciţiu – Desenele lui Theodor Aman”.

Principalul argument în favoarea acestui demers este faptul că aceste linii trasate rapid ni-l dezvăluie pe artist într-un mod mai autentic, în care aproape că putem să simţim asemeni lui emoţia unui moment fixat pe hârtie, emoţie care se disipează în favoarea rigorii și exigenţei profesionale pe care pictorul academist le-a avut faţă de toate tablourile sale finalizate.

Sunteţi așadar așteptaţi să treceţi din nou pragul casei pictorului Aman, pentru a vă bucura de o atmosferă deosebită, desprinsă de timp.