Dintotdeauna au existat vocaţii ascunse, cărora nu li s-a permis să iasă la lumină, și care totuși și-au făcut auzită vocea în timp, ajungând până la urmă să își împlinească menirea.

Un astfel de destin este cel al acad. Augustin Buzura (1938-2017), pe care avem ocazia de a-l descoperi mai în profunzime până la 8 septembrie a.c., în cadrul expoziţiei documentare „Buzura despre Buzura”. Expoziţia este organizată de Fundaţia Culturală „Augustin Buzura”, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, într-unul dintre spaţiile sediului din str. Nicolae Creţulescu 8.

Visând să fie filosof sau sculptor, având talent real de desenator (după cum ne-o dovedesc autoportretele în cărbune și acuarela casei părintești reproduse în expoziţie), Augustin Buzura a plecat din Maramureșul natal pentru a studia Medicină veterinară.

A sfârșit prin a studia Medicina umană, descoperindu-și încă din studenţie o reală pasiune pentru psihiatrie, fapt reflectat chiar în lucrarea de licenţă, aflată în original în expoziţie, și intitulată „Shakespeare în psihiatrie”.

Expoziţia explorează, cu ajutorul documentelor provenind din arhiva familiei, drumul vieţii celui care avea să devină unul dintre cei mai valoroși scriitori români contemporani. Membru al Academiei Române din 1992 și întemeietorul Fundaţiei Culturale Române (devenită ulterior Institutul Cultural Român), un susţinător neobosit al limbii și culturii naţionale.

Extrase din jurnale nepublicate

Fotografii de familie, fotografii cu prieteni și colegi de breaslă apar alături de extrase din jurnalele sale nepublicate, de comentarii ale celor apropiaţi, dar și de reproduceri ale scrisorilor primite de la critici literari și cititori și ale propriilor sale manuscrise dactilografiate.

Sunt expuse și două dintre mașinile de scris folosite de-a lungul vieţii, dar și câteva exemplare originale și mai multe reproduceri ale notiţelor din studenţie. Regăsim, de asemenea, documente medicale completate în acea perioadă, care lăsau deja să se întrevadă înclinaţia spre literatură
și o analiză profundă a subiectului.

O secţiune separată este dedicată documentelor ce consemnau ședinţele Consiliului Uniunii Scriitorilor, precum și celor extrase din arhiva CNSAS. Nici Augustin Buzura nu a scăpat de vigilenta urmărire a Securităţii comuniste, atât în legătură cu conţinutul romanelor sale, dar și atunci când nu a dorit să participe la un volum care să omagieze statul și pe conducătorul său, în 1988.

Expoziţia este completată prin prezentarea câtorva din diplomele și distincţiile care i-au fost acordate în ţară și străinătate. Putem admira și un portret inedit realizat de artistele Zorana și Meda Samson, cu ajutorul câtorva din sutele de cravate colecţionate de scriitor.

În final, alături de fotografiile ce prezintă expoziţia, vă oferim și o imagine inedită cu Augustin Buzura, din mai 2008, când a avut bunăvoinţa de a vernisa expoziţia de fotografie a Clubului de Artă Fotografică a Medicilor din România (ARFOMED), la Palatul Suţu.

Citiți și: Răzvan Vasilescu: două recitaluri