Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Echitatea şi calitatea, fundamentale în sistemele de sănătate

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE luni, 19 august 2013
   Prezentă la Barcelona, la a treia ediţie a Cursului de finanţare a sănătăţii, susţinut de specialişti ai OMS Europa, Maria Vasilescu, publisher al revistei Politici de sănătate, semnează, în numărul din iunie al publicaţiei,  un editorial în care face o sinteză a ceea ce a fost acolo, extrăgând şi unele concluzii. O primă idee ar fi regândirea modului cum se face finanţarea sistemelor de sănătate, astfel încât să acopere „universal populaţia şi să fie echitabilă“. Oricât de puţini bani s-ar colecta, până la urmă contează cum pot fi eficientizate aceste resurse, politica de finanţare pe care Guvernul o are fiind un instrument-cheie în acest sens. Un alt concept, promovat în cadrul cursului, a fost calitatea pe de o parte din punct de vedere clinic, iar pe de alta, calitatea serviciilor (aceasta din urmă fiind judecată de pacienţi). Un studiu realizat de Rand Europe şi Comisia Europeană, în ce priveşte calitatea clinică, citat de semnatara editorialului, relevă faptul că dacă s-ar reduce erorile medicale cu 10%, la nivelul Uniunii Europene, ar scădea cu peste 3,2 milioane numărul zilelor de spitalizare pe an şi ar fi cu 95.000 mai puţine decese în fiecare an.
   La rubrica Reforma sănătăţii, Paul Vincke, managing director al EHFCN face, în articolul Colaborarea internaţională pentru prevenirea fraudei în sectorul serviciilor de sănătate din UE, o amplă analiză a naturii şi gradului de extindere ale fraudei în sectorul sănătăţii din Europa.
   Conştientizarea fenomenului de fraudă transfrontalieră, dar şi a importanţei cooperării la nivel internaţional pentru ţinerea sub control a acestui fenomen, a condus la crearea, în anul 2005, Reţelei Europene Împotriva Fraudei şi Corupţiei în Sănătate (European Healthcare Fraud and Corruption Network – EHFCN), o asociaţie construită în concordanţă cu legile belgiene, cu sediul la Bruxelles. Obiectivul acesteia este de a ajuta membrii reţelei pentru o abordare cât mai eficientă a acestor probleme.
   La nivel european, spune Vincke, nu există o definiţie standard a fraudei, cu atât mai puţin o clasificare penală uniformă pentru frauda în sistemul de sănătate. La solicitarea EHFCN, Institutul elveţian pentru drept comparativ, a efectuat un studiu în urma căruia a formulat o definiţie care să poată fi folosită de statele membre pentru a măsura riscurile de fraudă în sistemul de sănătate (v. definiţia în articol). Cu toate acestea, rămâne încă o zonă gri, susceptibilă interpretării; de pildă, nu toate ţările fac o distincţie clară între fraudă, abuz şi eroare.
   Deşi fiecare stat are propriul sistem de sănătate, diferit de al celorlalte state, există o serie de factori comuni care fac sectorul susceptibil de fraudă; Paul Vincke dă mai multe exemple, pe care le şi comentează. Când vine vorba de fraude, autorul enumeră şi explică posibilele tipuri de fraudă: fraude comise de pacienţi, de furnizorii de servicii, de producătorii şi furnizorii de echipament medical şi medicamente, de personalul medical, frauda transfrontalieră.
   În concluzie, Paul Vincke consideră că până la a controla frauda în sistemele de sănătate europene mai este drum lung de parcurs. În prezent, doar în trei ţări există o abordare mai eficientă, în opt numai parţial, iar în celelalte deloc.
   În acest număr, revista  publică şi câteva interviuri „în oglindă“ cu specialişti din România şi din străinătate, privind percepţia lor faţă de câteva subiecte-cheie din sistemele de sănătate. Dr. Horia Cristian, de exemplu, care, în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor împărtăşeşte câteva din priorităţile sale de acţiune în procesul remodelării sistemului de sănătate din România. Apoi, Ricardo Baptista Leite, membru al Parlamentului Portugaliei, explică modul în care autorităţile portugheze au făcut reforma în sănătate, precum şi priorităţile sale în Parlamentul Portugaliei şi în alte domenii profesionale în care activează. Tot despre priorităţi, cele ale Comisiei ENVI (Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară) din Parlamentul European, vorbeşte şi Cristian Buşoi, actual preşedinte CNAS, membru, la momentul respectiv, al acelei comisii. Un alt interviu, acordat, de data aceasta de profesorul Petru Armean, decanul Facultăţii de Moaşe şi Asistente Medicale, vizează pregătirea profesioniştilor în acordarea serviciilor de îngrijiri medicale din sistemul sanitar românesc. 
   Evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) la nivel european, este un subiect de care, în paginile revistei de faţă, se ocupă dr. Ioana Bianchi, şef serviciu Unitatea de evaluare a tehnologiilor medicale din cadrul Ministrului Sănătăţii, într-un articol în cadrul rubricii Lecţia de HTA. Recomandarea EUnetHTA (European Network for HTA), spune Ioana Bianchi, este ca acest proces să fie bazat în primul rând pe consideraţii ştiinţifice şi pe dovezi obiective. Aceasta explică şi de ce interesul instituţiilor de profil şi al societăţii este focalizat în special pe evaluarea medicamentelor, în condiţiile în care termenul de tehnologii medicale este „atotcuprinzător“ şi nu doar cu referire la medicamente.
   Cristophe Gourlet, country manager la o companie farmaceutică ce operează şi pe piaţa românească, prezintă punctul său de vedere cu privire la principalele probleme ale sistemului de sănătate din România, într-un interviu din cadrul rubricii Politici farmaceutice. El spune că opţiunea strategică fundamentală trebuie să pornească de la conceptul de servicii centrate pe pacient.
   Evoluţia unor indicatori care au condus la criza din sistemul sanitar din România – printre care speranţa de viaţă, mortalitatea evitabilă, mortalitatea infantilă etc. – este analizată de dr. Mircea Oltean, preşedintele Asociaţiei spitalelor din România în cadrul rubricii Health economy. El spune că toate reformele de până acum s-au concentrat pe anumite componente ale sistemului şi nu au vizat întregul sistem. Şi nu se opreşte la a evidenţia cauzele responsabile de această situaţie, ci oferă şi unele soluţii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.