Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Ecografia lacrimii de flutur

Viața Medicală
Dan Marian ŢĂPLIGĂ miercuri, 6 martie 2013
   Medicul-poet Ileana Popescu Bâldea şi-a prezentat, recent, în rotonda Muzeului Literaturii Române, primul volum de poezie, intitulat Tu nu ştii cum plâng fluturii(Ed. Proxima, 2012). Volumul nu beneficiază de o prefaţă valoroasă – atât în exprimare (cuvinte repetate exagerat; frazare termopanată în înţelegere; fără originalitate), cât şi în critică literară (fără exegetică pe text), nefiind nicio compunere complementară lucrării, nicio recenzie de sine stătătoare: „Nu odată poeta se confruntă cu... înstrăinări de oameni“ (pag. 7); „Altăoară, poeta spune: ... Şi poezia în stil clasic îi este proprie autoarei. Exersând-o, poeta-şi desăvârşeşte un stil inconfundabil, atotcuprinzător“ (pag. 8); „Dragostea bărbatului îi invadează cerul inimii...“ (pag. 14). Observaţia mea asupra prefeţei o recunoaşte subtil chiar gazda, învinuindu-se, parcă, pentru conţinutul introducerii, semnat de Cezarina Adamescu, totodată dezvi­novăţind-o prin versurile: „Şi mă mai iartă pentru rime/le-am scris c-un neuron nătâng“ („Să nu plângi după mine, toamnă“). Selecţia poetică începe şi se încheie cu câte o strofă diferită, tip „motto“, de dimensiunea unei aripi pufoase a insectei omagiate, atât de literele semnatarei, cât şi de vopselele pictoriţei Liliana Nastas-Brătescu, vopsele ce însoţesc traseul versificat.
   În lectura Ilenei Popescu Bâldea, cartea „Tu ştii cum plâng fluturii“ se confundă cu o mapă de radiografii ale lacrimilor de insectă sau cu o mapă de rezultate ecografice, prin care ascultătorul înţelege felul personal al medicului de a vedea, ca prin vitraliu, şi a diagnostica parfumul, culoarea, sunetul şi forma plânsului acestor zburătoare frumoase şi gingaşe, ce le consideră celule ale sufletului său celest: „Tu nu ştii cum plâng fluturii/cu lacrimi de rouă/(...)/Tu nu vezi cum plâng fluturii/pe cutele frunţii“ (Alienare). Fluturii, ca zburdalnice celule ale sufletului, trăiesc toate obsesiile, experienţele, materni­tăţile rănite, iubirile înşelate-reînnodate, abandonul apocaliptic al eului din interiorul-exte­riorul trupului de artist, trup ce se spovedeşte cuvintelor („Colind de iertare“, „Doamne, fă-mă piatră“, „Nu mai e vreme, Doamne...“, „În ce sertar să pun durerea“, dove­dind o transcendenţă a gândului, a inimii, a căutărilor, a anotimpului, a izbânzii, a bucuriei înde­lung depărtate: „Auzi cum vin tiptil fluturii/şi-mi tremură/ infinitul/mi-e teamă/cu ce cuvinte/să-ţi spun asta/Doamne“ („Doamne“).
   Ambiguitatea stărilor de duioşie, de revoltă, de cântec, de dans, de spleen baudelairian sau de nevroze macedonskiene şi bacoviene provoacă uneori, în inspiraţia autoarei, oftaturi abracadabrante: „eu ştiu să cânt/pe aripi de fluturi/simfonia începutului/să mă rog cu jumătate/la efemerul din ei/neiubiri tristeţi necuvinte/în piatră să tacă“ („Eu ştiu să dansez cu fluturii“).
   Ileana Popescu Bâldea abordează şi teme medicale, conform profesiei sale de reumatolog şi ecografist, în poemele: „Alienarea“, „Halucinaţii“, „RMN pentru suflet“, „Dinspre atrii“, „Creier străin“, „Pacemaker pentru suflet“, „ţi-e teamă, inimă!“. Aceste teme îl transformă pe cititor în pacient, un pacient tămăduit momentan doar de părtinirea sa la suferinţa doctorului, un doctor de inimă albastră, ce prescrie, recomandă reţete cu tratamente rimate sau nerimate, pe pagini tipărite cu suspans.
   Precum Cosânzeana din poveste, poeta ştie să tăinuiască pentru eternitatea ei – la fel ca şi preotul ortodox ce păstrează, în altar, sfinte miride dedicate împărtăşirii numai celor bolnavi – câteva „celule de suflet“, într-o casetă secretă, aflată în turnul binefăcător. Acolo, zâna regretelor pansate şi a speranţelor abisale, strecoară, într-o bombonieră de cristal, mentolate chihlimbare cu fluturi, ce răspândesc melodii, în „re major“ şi în „do major“, din portativul blond al pletelor sale cârlionţate: „mă întreb/cum ar fi să cânt Veneziano“ (Sonată în re major pentru fluturi); „e noapte/Clayderman şi-a încrucişat mâinile“ (Sonată nescrisă pentru punct). Enigmele continuă cu personajele-muză, cărora li se adresează zâna (Ania-Anei, dragul meu copac, iubito, „dm“): „În turn/încep dimineţile nimănui/să nu plângi dm/ultimul înger a murit“ (Iubire în do major de înger); „Somn uşor dm/să vizezi/doar curcubeul din lacrimi“ (Sonată nescrisă pentru punct).
   De remarcat faptul că, atât lipsa punctuaţiei, cât şi titlurile-propoziţii, predominând, alungă, prin lungimea lor, concentrarea iubitorului de poezie tematică, obosindu-l, pe când titlurile scurte („Te duci“, „Atunci“, „Ania“, „Adie“) devin popasuri odihnitoare în pelerinajul comunicator-receptor, dintre cele două coperţi întunecate, precum ecranul unui ecograf.
   După ce aţi privit articolul de faţă ca pe o postfaţă la premiera editorială Tu nu ştii cum plâng fluturii, veţi fi dornici să o cunoaşteţi (deoarece şapoul ei cu date biografice lipseşte) pe aceea al cărei suflet cuprinde o rezervaţie de fluturi – dr. Ileana Popescu Bâldea: „Eu sunt un fluture/tu nu-mi poţi lua nici aripa/nici cerul de sub ea/nici zborul meu nătâng prin aer/spre sufletul din gând“ („Jos fluturii“).

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.