Editorialul din nr. 1/2013 al revistei Pneumologia este semnat de Irina Strâmbu şi Anca Macri, care întreabă: „Cui i-e
frică de noua stadializare GOLD (Global Initiative for Chronic Obstructive Lung
Disease)?“. GOLD 2011 păstrează împărţirea în vechile grade de severitate în
funcţie de VEMS exprimat ca procent din prezis, dar include această
stadializare într-o stratificare mai complexă, pe grade de risc: A, B, C şi D.
Noua evaluare reprezintă o schimbare radicală de optică – consideră bolnavii în
ansamblul lor, ţine cont de multiplele faţete şi fenotipuri ale bolii, adăugând,
pe lângă gradul obstrucţiei bronşice, alţi trei parametri importanţi:
simptomele (evaluate cu ajutorul chestionarului CAT sau al scalei mMRC),
frecvenţa exacerbărilor, prezenţa comorbidităţilor. Ea încadrează pacienţii
într-o categorie de risc pentru exacerbări şi mortalitate care oferă o
perspectivă pe termen lung asupra unui pacient, ceea ce permite alegerea
strategiei optime de management. În grupul A de risc se regăsesc pacienţii cu
simptome reduse şi risc scăzut, în grupul B – cei simptomatici, dar cu risc scăzut,
C şi D sunt clase de risc ridicat, diferenţa fiind că în C bolnavii au simptome
reduse, iar în D sunt foarte simptomatici. În aceste noi categorii, VEMS devine
practic important doar ca 50% şi sub 50% din prezis, nivelul de risc al
stadiilor GOLD I şi II, respectiv III şi IV devenind identic. În schimb,
frecvenţa exacerbărilor are un impact mult mai serios decât se considera până
acum şi împarte clar pacienţii în categoriile de risc scăzut (A şi B – pentru
cei cu exacerbări rare) şi risc crescut (C şi D – pentru cei cu exacerbări
frecvente). Adăugarea scorului simptomatic creează un tablou al pacienţilor cu
BPOC în care pot fi recunoscute fenotipuri familiare din practică.
Situaţia tuberculozei la copii în România
este analizată de Cristian Didilescu, Nicoleta Cioran, Domnica Chiotan şi Gilda
Popescu. Concordant cu scăderea progresivă a nivelului endemiei TB de la o
incidenţă globală de 142%000 în 2002 la 82%000 în 2011, incidenţa bolii la
copiii între 0 şi 14 ani a scăzut constant, de la 47%000 (1.784 de cazuri) la
23%000 (766 de cazuri), corespunzător aceloraşi ani. Numărul de cazuri grave de
TB la copii (meningoencefalită, miliară, cavitară) este încă ridicat (65 de
cazuri în 2011), ceea ce demonstrează gravitatea endemiei în ţara noastră.
Ionuţ Munteanu abordează tratamentul actual
al tromboembolismului venos, iar Florin Mihălţan anunţă că un „nou-născut“ a
completat familia anticolinergicelor. Este vorba de glicopironiu, un anticolinergic
cu durată de acţiune ultralungă (24 de ore), indicat la pacienţii cu BPOC
moderat şi sever; după noua clasificare GOLD, poate intra ca primă opţiune
terapeutică la pacienţii din grupele B, C şi D şi ca a doua opţiune la cei din
grupa A. Reacţiile de hipersensibilitate imediate şi tardive la substanţele
de contrast iodate intravenoase sunt aduse în discuţie de Roxana Silvia Bumbăcea
şi colab.
Un grup de autori din Iran a realizat un
studiu privind determinarea marginii chirurgicale histologic sigure în cancerul
pulmonar non-microcelular. Concluzia: o distanţă de 20 mm faţă de masa tumorală
este considerată o margine chirurgicală sigură în orice tip de rezecţie
pulmonară pentru cancer pentru prevenirea recidivelor locale, în absenţa unui
examen histopatologic anterior intervenţiei chirurgicale.
Şi în acest număr găsim cazuri clinice
interesante: toracostomie cu fereastră deschisă pentru tratamentul fistulei
cutanate bronhopleurale (Milena Adina Man, Bogdan Popovici), un caz rar de
tumoră/pseudotumoră inflamatorie pulmonară (Claudia-Lucia Toma şi colab.),
chist pleuropericardic gigant stâng, mimând o boală cardiacă (Oana-Cristina
Arghir şi colab.).
Care este impactul politicilor la nivel de
distribuitori asupra tabagismului la tineri este subiectul discutat de Florin
Mihălţan, care analizează consecinţele absenţei interdicţiei reclamei la nivel
de distribuitori şi comercianţi şi expune modalităţile de ieşire din cercul
vicios în care ne aflăm.
Despre activitatea Societăţii Române de Pneumologie
aflăm din relatările de la conferinţa rezidenţilor în pneumologie (Bran),
conferinţa secţiunii de fiziopatologie a SRP (Cluj-Napoca) şi reuniunea INSPIR
(Iaşi).
