Anul acesta, la Editura Academiei Oamenilor
de Ştiinţă din România, a apărut volumul
III – Abdomenul, al tratatul ANATOMIE
CHIRURGICALĂ ŞI OPERATORIE – eveniment în premieră pentru literatura
medicală românească –, scris de un grup de chirurgi coordonat de prof. dr. Nicolae M. Constantinescu. În
deschiderea lucrării sunt menţionaţi Ernest Juvara, profesor de anatomie
topografică şi clinică chirurgicală la Iaşi şi la Bucureşti, Ilie Th. Riga,
profesor de anatomie la Bucureşti, şi prof. dr. John E. Skandalakis, care a
condus centrul de anatomie şi tehnici chirurgicale din Atlanta (SUA), unul
dintre promotorii mondiali care au pus bazele acestei specialităţi. Aşa cum
arată prof. dr. Irinel Popescu în prefaţa cărţii, există puţini specialişti
care să stăpânească la fel de bine atât anatomia, cât şi chirurgia, iar din
îmbinarea celor două să rezulte un text aprofundat de anatomie chirurgicală
practică, care să asigure o bază solidă, pe care să se poată clădi o activitate
operatorie de cel mai înalt nivel. Prof. dr. N. M. Constantinescu, care a fost
timp de mai multe decenii şeful Catedrei de anatomie clinică şi tehnici
chirurgicale de la UMF „Carol Davila“ Bucureşti şi distins chirurg al celui mai
vechi spital din România, Spitalul Colţea, este unul dintre aceştia, iar restul
colaboratorilor sunt în majoritate şi anatomişti, şi chirurgi.
Întreaga lucrare este împărţită în şapte
volume şi cuprinde 32 de capitole care oferă diverselor specialităţi
chirurgicale elemente solide de anatomie chirurgicală şi operatorie, de care au
nevoie în practica de zi cu zi. Volumul III, consacrat abdomenului, cuprinde
opt capitole: Peretele anterolateral al abdomenului – Herniile; Peritoneul,
omenturile şi herniile interne; Ficatul şi căile biliare extrahepatice;
Pancreasul; Splina; Esofagul abdominal, stomacul şi duodenul; Intestinul subţire;
Intestinul gros şi apendicele.
Fiecare capitol înmănunchează noţiuni de
embriologie, cu precizarea principalelor malformaţii care pot fi rezolvate pe
cale chirurgicală, după care se prezintă regiunea topografică, cu proiecţia
cutanată a organului respectiv, rapoartele pe care le contactează, vasele de
sânge, limfaticele, nervii, structurile de interes chirurgical, insistându-se
asupra bazei anatomice a tehnicilor operatorii uzuale, adică anatomia operaţiilor
pe respectivul segment, începând cu abordul, explorarea intraoperatorie, noţiuni
de tehnică şi tactică chirurgicală, dar şi modul în care pot fi evitate
accidentele, incidentele şi complicaţiile chirurgicale cu substrat anatomic,
precum şi tratarea lor.
Volumul apărut demonstrează clar că anatomia
chirurgicală şi operatorie reprezintă o etapă obligatorie, pe baza căreia
rezidentul şi tinerii chirurgi îşi vor construi şi apoi vor executa intervenţiile
chirurgicale pe care le practică zilnic.
Cartea apare într-un moment de răscruce în
învăţământul medical în care, de dragul reformei, se amputează din disciplinele
de bază ale învăţământului medical românesc, care au avut o veche tradiţie şi
bune rezultate. Nu-i mai puţin adevărat că este, într-adevăr, necesar ca
anatomia de azi să fie gândită în funcţie de beneficiari: studenţi, rezidenţi
sau practicieni de diverse specialităţi, cărora trebuie să li se prezinte
materiale cât mai apropiate de necesităţile lor practice. Lucrarea se adresează
rezidenţilor de chirurgie şi practicienilor din toate specialităţile
chirurgicale, cărora le oferă date complete şi corecte de anatomie topografică şi
chirurgie operatorie, de care au nevoie în sala de operaţie. Cunoştinţele
incomplete sau incorecte de anatomie pot genera accidente intraoperatorii sau
complicaţii postoperatorii grave. Anatomia chirurgicală şi operatorie se
completează una pe alta. Fără noţiuni precise de anatomie operatorie, chirurgul
practică o chirurgie limitată, adesea incompletă, evită intervenţiile
complicate sau se pierde în cazul unor variante. Lipsit de noţiuni solide de
anatomie chirurgicală, chirurgul se află în postura şoferului care observă doar
şoseaua, dar nu surprinde şi ceea ce se află pe marginea drumului. Anatomia
chirurgicală îi permite chirurgului ca, în funcţie de datele obţinute din
explorarea intraoperatorie, efectuată la începutul intervenţiei, să modifice
sau nu tactica şi tehnica operatorie pe care le-a planificat preoperator.
Noţiunile expuse sunt trecute prin filtrul
experienţei profesorului N. M. Constantinescu, care însumează 40 de ani de
activitate didactică în sala de disecţie şi, mai ales, cinci decenii de
activitate chirurgicală – din care 30 de ani într-una din primele clinici
chirurgicale ale ţării.
Textul scris este însoţit de 496 de desene
sugestive, care întregesc conţinutul cărţii. Fiecare capitol are o bibliografie
bogată, citată în text şi adusă la zi. Condiţia grafică deosebită face cinste
editurii care a tipărit acest tratat, iar formatul clasic, cartonat ne reaminteşte
necesitatea solidităţii cunoştinţelor anatomice.
Apariţia în literatura noastră a acestui
tratat complet şi actualizat reprezintă un dar deosebit pentru rezidenţii de
chirurgie, oferit de un autor recunoscut pentru înaltul său profesionalism,
pentru pasiune, perseverenţă şi rigoare în tot ceea ce realizează.
Volumul a fost lansat la Iaşi, Chişinău,
Cluj, Târgu Mureş şi Constanţa, fiind foarte bine primit de comunităţile
chirurgicale.
