Expoziția este și despre tipul de deșeuri întâlnite, dar și despre atitudinea pe care oamenii obișnuiți o au față de aceste lucruri.

Luați de vâltoarea și grijile traiului zilnic, nu ne mai rămâne timp să reflectăm la consecințele acțiunilor noastre, fie ele ocazionale sau de rutină.

În special pentru cei care trăiesc în marile aglomerări urbane, conștientizarea efectelor modului nostru de viață devine un factor important în asigurarea continuității existenței și în recâștigarea pentru generațiile viitoare a unui mediu ambiant cel puțin prietenos.

Oamenii îmbătrânesc și la fel se întâmplă și cu clădirile care le oferă adăpost, protecție și confort. Și dacă despre propriul corp putem spune că avem – în linii mari – grijă, nu aceeași este situația în cazul construcțiilor, mai ales când e vorba de spațiile de locuit comune, blocurile.

Clădiri neascultătoare

Aici interesul – când există – este limitat aproape exclusiv la propriul segment, fără o preocupare legată de ansamblu ori de binele comun.

Această formă de izolare și de egocentrism, accentuate puternic în perioada pandemiei, pot avea consecințe negative în timp, și este ceea ce și-a propus să investigheze un grup de cercetători de la Institutul de antropologie socială și culturală al Universității Oxford, în cadrul proiectului intitulat sugestiv „Disobedient Buildings” (Clădiri neascultătoare), prevăzut a se desfășura, începând cu 2020, pe o perioadă de patru ani, cu finanțare din partea Consiliului pentru Cercetare în domeniul Artelor și Științelor Umane (Art and Humanities Research Council).

Încercând să evidențieze și diferențele dintre diferite tipuri de societăți, activitatea de teren s-a desfășurat în trei țări cu istorii și sisteme socio-culturale diferite, Marea Britanie, Norvegia și România.

Însă dincolo de partea pur științifică, de cercetare antropologică și sociologică, echipa proiectului a gândit și o componentă educativă și de conștientizare, prin care să implice și membrii diferitelor comunități în acest demers de schimbare și îmbunătățire a lucrurilor.

Ateliere despre igienizarea Bucureștiului

Cel mai bun element de legătură între mediul academic și omul obișnuit nu putea să fie decât o instituție muzeală, în mod concret, Muzeul Municipiului București (MMB) prin Casa Filipescu-Cesianu, care mai mult decât un păstrător și dezvăluitor al valorilor de patrimoniu este de fiecare dată un partener activ în viața orașului, implicându-se direct și în astfel de proiecte cu impact potențial asupra unor aspecte concrete ale vieții de zi cu zi.

Componenta românească a proiectului a avut în centru gunoiul și reciclarea deșeurilor, aspecte problematice ale existenței cotidiene, și de aceea toate activitățile au fost reunite sub genericul „Disobedient waste”(Deșeuri neascultătoare).

Din păcate, aflăm dintr-una din planșele expoziției, dacă în Suedia mai puțin de 4% din deșeuri sfârșesc la groapa de gunoi, la București proporția este inversată, în anumite sectoare mai puțin de 4% ajungând să fie reciclat.

Dorind să schimbe ceva din aceste realități, inițiatorii proiectului au programat și o serie de ateliere pentru copii și adulți (ultimele vor avea loc pe 3 și 4 iunie a.c.) în care să învețe despre igienizarea Bucureștiului și să confecționeze manual hârtie din materiale reciclate, și de asemenea să descopere din ce se compune o mini-stație de compostare urbană comunitară, care este rolul fiecăruia dintre noi când folosim lada de compost și unde se poate folosi compostul (o astfel de instalație se află în livada casei lui Tudor Arghezi de la Mărțișor).

E important să folosim din plin asemenea oportunități pentru a iniția, puțin câte puțin, acele schimbări de mentalitate și de comportament care pot face diferența în viitor.