Muzeul Naţional Cotroceni a organizat două expoziţii care marchează înfăptuirea Unirii Principatelor și, respectiv, căsătoria principelui Ferdinand cu principesa Maria de Edinburgh.
Anual, există zile care ne fac să ne îndreptăm gândurile către momentele cruciale ale istoriei noastre.
Pentru propria curiozitate intelectuală, ori dorind să le transmitem în mod corect și celor foarte tineri povești despre chipuri și înfăptuiri din trecut, (re)citim cărţile de istorie, cu ajutorul cărora reușim să înţelegem mai bine desfășurarea unor evenimente care, departe de a se fi limitat la hotarele noastre (oricare vor fi fost acestea la un moment dat), erau influenţate și determinate de contextul socio-politic internaţional.
La 163 de ani de când moldovenii și muntenii l-au ales într-un dublu scrutin pe Alexandru Ioan Cuza să le fie Domn, înfăptuind astfel Unirea Principatelor (care s-a bucurat de susţinerea împăratului francez Napoleon al III-lea), Muzeul Naţional Cotroceni ne invită să îi trecem din nou pragul.
Până la 20 februarie 2022, în cadrul turului de vizitare este inclusă și expoziţia documentară „România 163. Alexandru Ioan Cuza şi Cotrocenii”, realizată împreună cu Arhivele Naţionale ale României și Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand”.
Instalat la Cotroceni alături de Elena Doamna încă din 1859, Al. I. Cuza s-a ocupat și de reamenajarea palatului, în paralel cu activitatea politică și administrativă, iar incursiunea în apartamentele Cuza ne oferă câteva repere ale unei domnii scurte, dar extrem de importante prin prisma modificărilor legislative și organizatorice.
Între altele, în 2022 se împlinesc 160 de ani de când, la iniţiativa aceluiași Cuza, a luat fiinţă prima variantă românească a unui Minister de Externe, sub denumirea ,,Departamentul Trebilor Străine și de Stat”.
Același Muzeu Naţional Cotroceni a marcat public luna aceasta și aniversarea a 129 de ani de la căsătoria principelui Ferdinand cu principesa Maria de Edinburgh, care a avut loc la 10 ianuarie 1893, prin expoziţia „Ferdinand și Maria. Un destin comun: România Mare”, amplasată pe gardul exterior al Muzeului Municipiului București, Palatul Suţu.
Expoziţia, pe care o puteţi vedea până la 10 februarie a.c., îi portretizează atât pe suveranii României Mari, cât și pe predecesorii lor, în contextul mai amplu al familiilor regale și princiare ale Europei cu care aceștia au fost înrudiţi.
Ilustraţiile alese au fost realizate de tineri artiști în cadrul amplului proiect Cotroceni Creativ, pornind de la fotografii, gravuri și tablouri din patrimoniul muzeului, precum și de la alte reprezentări consacrate.
Privind în urmă la destinele care s-au împletit și la sacrificiile făcute pentru existenţa României ca stat suveran, vedem că toate aceste personalităţi au în comun, dincolo de dragostea de ţară, și faptul de a se fi înstrăinat de meleagurile unde au văzut lumina zilei.
Alexandru Ioan Cuza, silit să abdice, a murit în exil în Germania de dragul tinerei Românii, iar cuplul regal Ferdinand și Maria, la fel ca Elisabeta și Carol, înaintea lor, și-au părăsit familiile și ţară pentru a îmbrăţișa, cu convingere și devotament, cauza și interesele patriei care i-a ales și pe care și-au asumat-o fără reţineri și fără jumătăţi de măsură.
Citiți și: Incursiuni în trecut
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
