Durerea,
greața și voma sunt cele mai frecvente simptome postoperatorii. Durerea
postoperatorie apare la majoritatea pacienților supuși unei intervenții
chirurgicale, dar de multe ori nu este controlată adecvat. În volumul XXVII,
numărul unu al revistei Durerea, revista Asociației Române pentru
Studiul Durerii, prezintă articole despre principalele situații în care
pacienții prezintă acest simptom. Mecanismul durerii în travaliu prezintă un
substrat inflamator, inflamația fiind un factor care reglează procesul dureros.
Articolul, realizat de colectivul medicilor de la Spitalul Universitar de
Urgență București, conduși de prof. dr. Monica Cîrstoiu, în colaborare cu
Spitalul Clinic „Sf. Pantelimon” București, Universitatea de Medicină și
Farmacie „Carol Davila” București și Universitatea de Medicină și Farmacie
Craiova, prezintă variabilitatea durerii în funcție de etapele travaliului și
subliniază faptul că modul în care este percepută durerea ține cont de particularitățile
emoționale, motivaționale, sociale și culturale.
În
același număr al revistei se pot regăsi recomadările Asociației internționale
pentru studiul durerii (International Association for the Study of Pain – IASP)
pentru medici, dar și pentru pacienți. Este esențial tratamentul durerii
postchirurgicale, iar pacientul trebuie informat preoperator despre
posibilitățile terapeutice și reluarea alimentației. Chirurgul trebuie să
personalizeze tratamentul în funcție de particularitățile fiecărui pacient. Un
alt articol, bazat pe dovezile științifice recunoscute de IASP explică procesul
fiziopatologic al durerii postchirurgicale. În acest proces sunt implicați
mediatori ai inflamației (NGF – factorul de creștere nervoasă, GDNF – factorul
neurotrop derivat din celulele gliale, neutropinele 3 și 5, BDNF – factorul
neurotrop brain-derived).
Cefaleea și algia facială reprezintă două
probleme foarte des întâlnite în populație. În articolul semnat de dr. Daniela
Vrânceanu, din al doilea număr al aceleiași reviste este explicată
importanța stabilirii unui diagnostic corect și apoi instituirea terapiei.
Intensitatea durerii poate fi evaluată printr-o scală universală, de la 0 la 10
(0 înseamnă fără durere). Intensitatea durerii este extrem de importantă, în funcție
de aceasta se poate alege un tratament. Cefaleea sau nevralgia esențială este
un diagnostic de excludere, iar investigațiile imagistice de înaltă rezonanță
(tomografia computerizată sau rezonanța magnetică) exclude cefaleea secundară.
Boala
inflamatorie pelvină reprezintă infecția tractului genital superior, iar cei
mai importanți agenți etiologici responsabili sunt Chlamydia trachomatis,Neisseria gonorrhoeae și posibil micoplasmele genitale. Articolul,
semnat de dr. Sorin Vasilescu și colab., explică patogeneza acestei boli.
Criteriile de diagnostic pentru boala inflamatorie pelvină sunt împărțite în
două clase. Criteriile minime sunt sensibilitatea la nivelul abdomenului
inferior, sensibilitatea anexială, sensibilitatea la nivelul colului. Criterii
adiționale: febră peste 38ºC, secreție vaginală modificată, VSH și PCR
crescute, infecție cervicală cu Neisseria gonorrhoeae sau Chlamydia
trachomatis confirmată prin teste de laborator. Durerea acută este cea mai
frecventă formă de prezentare, iar aceasta se corelează cu apariția
menstruației.
Alte
teme abordate în acest număr al revistei sunt contracțiile uterine și sarcina,
durerea cronică postoperatorie.
