Numele inginerului Dumitru Furnică-Minovici (1897-1982), nepot de soră al fraților Minovici, figuri reprezentative ale medicinei românești, se leagă în prezent de Muzeul de Artă Veche Apuseană, astăzi patronat de Academia Română. Instituția adăpostește colecția sa de arme medievale și moderne, vitralii, tapiserii flamande, mobilier, pictură și carte veche.

Vizitatorul curios poate descoperi că fondatorul era specializat în mine și petrol, cu studii universitare și de doctorat făcute în Franța pe cheltuiala unchiului său, dr. Nicolae Minovici, și încheiate în 1924. Muzeul Municipiului București (MMB) ne surprinde acum cu o latură inedită a inginerului și colecționarului Dumitru Furnică-Minovici, aceea de fotograf.

O călătorie în timp

Deschisă publicului până la 30 martie 2020, în sala de conferințe a Muzeului de Artă Populară „Prof. dr. Nicolae Minovici”, expoziția „Portretul ca biografie a inocenței. Un fotograf interbelic” pune în valoare o parte din colecția de peste 5.000 de clișee. Aceste imagini fotografice negative ne dezvăluie, dincolo de dorința de a imortaliza momente de viață și clipe alături de prieteni, un real talent artistic. De altfel, tânărul Dumitru a avut aplecare către artă încă din vremea liceului, dar a urmat studii tehnice la îndemnul familiei.

Parcurgând expoziția, avem din primul moment o senzație de călătorie în timp. Pentru cei care au îndrăgit cinematografia din perioada filmelor alb-negru, în care regizorii erau adesea artiști vizuali, vizita este ca o revedere a cadrelor acelei epoci, în posturi asemănătoare.

Deși portretele reprezintă dominanta selecției efectuate de Adrian Majuru pentru expoziție, vedem adesea că ele nu au doar intenția de a fixa pe hârtie chipul unei persoane. Prin așezarea într-un spațiu mai amplu și prin utilizarea jocurilor de umbre și lumină, portretele fac să ne oprim pentru o clipă de reflecție, în încercarea de a pătrunde misterul unei atitudini și al unui tablou.

Stilul de viață în interbelic

În mod inspirat, curatorul a plăsmuit titluri care reușesc să rezoneze cu imaginile și să le întregească, îmbogățind astfel experiența privitorului. Trebuie menționată și posibilitatea de a interpreta această expoziție în mai multe chei de lectură: una jurnalistică, documentară, care prezintă realitățile unui moment în timp; una artistică, influențată de experiențele, educația și sensibilitatea vizitatorului; una științifică, antropologică, subliniată de Adrian Majuru în pliantul de prezentare, care oferă informații valoroase despre modul de viață al clasei de mijloc din Europa interbelică.

Bucurându-ne de aceste cadre, sperăm ca demersul echipei de la MMB să fie cât de curând completat cu un catalog care să ne dezvăluie și alte aspecte ale colecției de fotografie semnată Dumitru Furnică-Minovici.