Singurul regret pe care îl am de câte ori citesc hebdomadarul belgian LE GENERALISTE este acela că spaţiul tipografic ce poate fi acordat prezentării unei reviste nu e posibil să cuprindă decât referiri la o parte relativ restrânsă a textelor propuse de bogatul şi incitantul sumar al numărului respectiv. Ceea ce, fireşte, s-a întâmpat şi cu nr. 965, de care mă ocup aici.• Unul din articole se referă la funcţia endotelială. De care cardiologii se interesează tot mai mult, mai ales când e vorba de criteriile ierarhizării riscurilor de apariţie a unei cardiopatii. Şi asta, deoarece odată afectat, endoteliul constituie, realmente, un factor de risc pentru instaurarea unei afecţiuni cardiace. (...)

Există însă metode eficiente pentru a verifica rapid starea lui. Sănătatea endoteliului vascular poate fi estimată măsurând capacitatea vasului de a-şi regla diametrul. Pe plan general, sistemul nervos autonom dirijează vasodilatarea şi vasoconstricţia în aşa fel, încât circulaţia sanguină să fie cât mai bine asigurată pentru toate organele. Dar uneori se întâmplă să fie necesară adaptarea, pe plan local, a debitului circulator şi atunci intervine endoteliul. Dacă sângele traversează un vas având un debit ridicat, forţele exercitate asupra endoteliului antrenează producţia de monoxid de azot (NO) prin intermediul sintetazei NOS II (nitric oxyde synthase II). Difuzat în peretele vascular, NO produce acolo o relaxare a celulelor muşchilor netezi şi, deci, o vasodilatare. Numai că unii factori care generează risc de ateroscleroză – cum sunt hipercolesterolemia, hipertensiunea, tabagismul – inhibă NOS II, ceea ce face să scadă producţia de NO. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.