Newsflash
Cultură

Genomica şi medicina stresului

de Dr. Maria DRAGOTĂ - aug. 26 2011
Genomica şi medicina stresului

   Stresul acut sau cronic are un impact negativ asupra sănătăţii. Despre Genomica stresului: determinarea binomului stres/vulnerabilitate discută dr. Alexandra Mihăilescu, dr. Sorin Riga, dr. Dan Riga, prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, în nr. 2/2011 al REVISTEI MEDICALE ROMÂNE. Gena transportorului de serotonină (SERT, 5-HTT sau SLC6A4), a receptorului de glucocorticoid (NR3C1), gena IL-6, gena receptorului de dopamină (DRD4), a enzimei MAO-A determină vulnerabilitatea sau rezistenţa la stres. De aceea, genomica şi medicina stresului capătă un rol esenţial în sănătatea publică, sănătatea mintală, medicina omului sănătos, în psihoprofilaxia primară, medicina de familie şi medicina personalizată. Stresul este subiect de analiză şi în articolul semnat de dr. Constantin Căruntu şi colab., intitulat Implicaţii ale stresului în etiopatogenia multifactorială a acneii. Stresul poate influenţa apariţia sau agravarea acneii prin intermediul neuropeptidelor, neuromediatorilor, neurohormonilor implicaţi în comunicarea neuro-imuno-endocrină la nivel cutanat. Aceşti factori neuroendocrini par să medieze şi evoluţia clinică a leziunilor de acnee. E necesară clasificarea mecanismelor exacte de acţiune, pentru identificarea noilor strategii terapeutice. Impactul astmului asupra calităţii vieţii copiilor a fost studiat de psih. Mihaela Pană (Cuţov) pe un lot de 103 pacienţi cu astm persistent. S-a utilizat chestionarul privind calitatea vieţii copiilor cu astm – Pediatric Asthma Quality of Life Questionnaire – PAQLQ(S). Rezultatele au relevat un nivel general mediu de afectare a calităţii vieţii, cu scoruri mai scăzute la nivelul funcţiei emoţionale faţă de cele obţinute la simptome şi limitarea activităţii. Terapia medicamentoasă are un efect pozitiv asupra calităţii vieţii copilului astmatic, diminuând simptomatologia, însă aria emoţională ar trebui optimizată prin intervenţie psihologică şi educativă. Dr. Alexandra Neagu, prof. dr. T. Ataman şi dr. Panaiota Dimitriou prezintă importanţa şi utilitatea clinică a Testărilor pentru hipoacuziile congenitale înainte de sarcină şi în timpul sarcinii (conexina 26 şi conexina 30), precum şi a sfatului genetic în familiile cu astfel de cazuri. Când există mutaţii ale genelor GJB2 sau GJB6, formarea proteinelor codificate de ele (conexinele, responsabile în cohlee de majoritatea joncţiunilor intercelulare) este defectuoasă, având ca urmare imposibilitatea schimburilor de ioni de potasiu şi deci, hipoacuzia. Un interesant caz clinic –Tuberculoza pulmonară bilaterală extinsă recidivată la un pacient cu sindrom Eisenmenger şi hipertensiune pulmonară severă secundară prin defect septal atrial tip ostium secundum – este semnalat de dr. Anda Tesloianu şi colab. Este vorba de un pacient în vârstă de 34 de ani, fumător şi consumator cronic de alcool, denutrit, cu hipoxemie şi poliglobulie severe secundare. Tratamentul antituberculos şi cel pentru HTP cu sildenafil şi bosentan au dus la o îmbunătăţire semnificativă a statusului clinic, vindecarea TB pulmonare şi păstrarea constantă a valorilor HTP.

   Despre O nouă specializare – medicina artelor vorbeşte dr. Constantin Bogdan. Există Asociaţia Europeană de Medicină a Artelor, cu sediul la Montauban, care editează o revistă trimestrială, Médecine des Arts. O altă asociaţie cu aceeaşi misiune este Bio-Amadeus, din Lyon. Aşa cum există o medicină sportivă cu statut de disciplină medicală şi de specializare, ar trebui să existe o medicină a artelor. Ca şi sportivii, muzicienii îşi solicită intens corpul şi psihismul, putând face tendinite, lordoze, artroze, distonii funcţionale, sindroame de surmenaj; există patologia mâinii la instrumentişti, cea a vocii – la soliştii vocali. Pictorii lucrează cu substanţe toxice – acizi, detergenţi, polimeri, dezvoltând diferite boli de piele şi chiar afecţiuni pulmonare. Sculptorii care manipulează greutăţi au suferinţe osteoarticulare; la polisarea sculpturilor inhalează pulberi. Specialiştii grupaţi în Asociaţie se mobilizează pentru prevenire, începând cu copiii, din familie şi din şcoală; aceeaşi atenţie trebuie acordată şi tinerilor şi adulţilor, atât preventiv, cât şi în plan terapeutic, când afecţiunea profesională n-a putut fi evitată.  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe