Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Ghiduri actualizate

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ vineri, 17 mai 2013
   Calitatea vieţii medicului cardiolog român, prin prisma rezultatelor unui chestionar confidenţial online cu 187 de respondenţi, este înfăţişată de Antoniu Petriş, Gabriel Tatu-Chiţoiu şi Călin Pop, în Romanian Journal of Cardiology nr. 1/2013. Concluzii: o proporţie mare din cardiologi sunt fumători (12,83%), supraponderali sau obezi (38%), nu desfăşoară activităţi în aer liber (76,47%) şi nu fac sport (33%). Cardiologii cei mai puţin fericiţi sunt fumători, singuri, nu lucrează în mediu academic, au mai puţin de 21 de zile de concediu de odihnă pe an şi nu activează în domeniul cardiologiei intervenţionale sau de urgenţă.
   Modificări morfologice şi funcţionale în obezitate: mecanisme, implicaţii şi reversibilitatea lor după scăderea ponderală – e tema articolului semnat de Mădălina Iancu, Marinela Şerban, C. Copăcescu şi Carmen Ginghină. Prognosticul cardiovascular al obezităţii este legat de disfuncţia endotelială, geometria anormală a ventriculului stâng (VS), disfuncţia sistolică şi diastolică a VS, insuficienţa cardiacă, rigiditatea arterială crescută, boala coronariană, dilataţia atriului stâng şi fibrilaţia atrială. Mecanismele patofiziologice ale modificărilor structurale şi funcţionale cardiace ale obezităţii sunt complexe: perturbări ale metabolismului cardiac, disfuncţii mitocondriale, afectarea semnalizării insulinei, inflamaţie, activarea neurohormonală, afectarea producţiei de adipokine, fibroză, modificări în matricea extracelulară, apoptoza cardiomiocitelor. Obezitatea este caracterizată prin supraîncărcare mixtă a VS, cu predominanţa unei componente (presiune sau volum), în funcţie de ce tip de remodelare cardiacă apare (hipertrofie excentrică sau concentrică). Modificările favorabile metabolice şi ale TA au fost demonstrate după scăderea greutăţii prin orice metode, dar reversibilitatea modificărilor cardiace morfologice (în special regresia hipertrofiei de ventricul stâng) şi a disfuncţiei diastolice şi sistolice a VS au fost demonstrate doar după chirurgie bariatrică.
   F. Mitu, Daniela Boişteanu şi Adina M. Ţurcanu prezintă un caz de sindrom de apnee în somn la o pacientă obeză hipertensivă în vârstă de 60 de ani, care s-a prezentat pentru dispnee gradul III mMRC, vertij, fatigabilitate, somnolenţă diurnă excesivă, astenie, probleme de memorie, concentrare şi tinitus. În urma stabilirii diagnosticului, tratamentul a constat în ventilaţie permanentă cu presiune pozitivă în timpul somnului.
   Rubrica „Imagini în cardiologie“ cuprinde câteva teme interesante: cardiopatia hipertrofică obstructivă şi anomaliile de valvă mitrală (Nelis Asan, E. Apetrei, D. Deleanu, V. A. Iliescu, I. M. Coman); Doppler vascular – patologie complexă de arc aortic (Ileana Arsenescu); coronarografie – STEMI prin ocluzie trombotică acută a două artere coronare (A. Negoiţă, F. Purcărea, M. Croitoru, D. Deleanu); ecocardiografie – pseudoanevrism – evoluţia naturală a unei complicaţii mecanice rare a infarctului miocardic (Maria-Magdalena Gurzun, Marinela Şerban, B. A. Popescu, Carmen Ginghină).
   Cititorii pot afla, din cuprinsul revistei, cele mai importante actualităţi în cardiologie. În 2012, Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) în colaborare cu Asociaţia Europeană de Chirurgie Toracică au elaborat ghidul ce vizează bolile valvulare, în care au fost incluse progresele din managementul medical, interven­ţio­nal şi chirurgical. Noile metode imagistice au arătat importanţa calcificărilor şi a inflamaţiei în geneza valvulopatiilor, oferind direcţii pentru dezvoltarea de noi terapii. Este nevoie de o mai bună caracterizare a pacienţilor cu stenoză aortică (SA) severă asimptomatică în funcţie de aria valvulară, gradientul transval­vular şi diverşi biomarkeri, în vederea intervenţiei precoce. Un studiu randomizat controlat placebo a arătat că tratamentul cu meto­prolol în insuficienţa mitrală severă determină o modestă prezervare a fracţiei de ejecţie şi o tendinţă spre reducerea nece­sităţii de intervenţie chirurgicală la doi ani, fără beneficiu notabil pe remodelare. Implantarea percu­tanată de valvă aortică a fost introdusă în terapia SA severe inoperabile, cu recomandarea ca ea să se realizeze în centre înalt specializate, ce dispun de chirurgie cardiovasculară, iar cazurile să fie discutate de „heart team“. În insuficienţa mitrală severă (IMS), valvulotomia percutanată este considerată dificilă din cauza anatomiei complexe a valvei. Este recomandată doar valvuloplastia mitrală cu MitraClip, indicată în IMS la pacienţii inoperabili ce rămân simptomatici în pofida terapiei medicale maximale. Profilaxia endocarditei infecţioase ar trebui instituită doar la pacienţii cu risc crescut, iar intervenţia chirurgicală ar trebui efectuată precoce la pacienţii cu distrugeri valvulare severe şi/sau la risc crescut de embolii sistemice (în special la cei cu vegetaţii de peste 10 mm). Progresele în insuficienţa cardiacă sunt cuprinse în noul ghid de insuficienţă cardiacă cronică şi acută al ESC. Acesta clarifică, pentru fiecare medicament utilizat, legătura dintre clasa de recomandare şi nivelul de evidenţă şi indicaţia clinică a acestuia. Antagoniştii receptorului pentru mineralocorticoizi (MRA) sunt indicaţi la pacienţii care rămân în clasele funcţionale NYHA II–IV şi au FE sub 35% în pofida tratamentului cu IECA şi betablocant pentru reducerea spitalizărilor şi mortalităţii. Ivabradina se poate administra pentru scăderea pacienţilor în ritm sinusal, cu FE sub 35%, frecvenţă cardiacă peste 70/min şi clasele funcţionale NYHA II–IV în pofida tratamentului cu betablocant, IECA şi MRA. La pacienţii în stadiul terminal al insuficienţei cardiace în pofida terapiei maximale, se pot utiliza (în centre înalt specializate) aparate de asistare ventriculară, până la efectuarea transplantului cardiac. Nu există dovezi robuste în ceea ce priveşte restricţia sării în insuficienţa cardiacă.
   Informaţii recente din principalele reviste de cardiologie din lume sunt concentrate în articole privind cardiopatiile congenitale (M. Burch, Nathalie Dedieu) şi terapia genică în boala cardiovasculară (D. A. Jones, Fizzah Choudry, A. Mathur). Jumătate din revistă este dedicată Ghidului ESC de management al bolilor cardiovasculare în timpul sarcinii.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.