De aproape 24 de ani, revista Memoria face recurs la istorie
pentru a reda lecturii contemporane poveşti de viaţă, de moarte şi de onoare
din, poate, cea mai brutală perioadă a României, perioadă care a lăsat urme până
în prezent. Cu patru apariţii pe an, susţinută printr-un mecenat, revista
gândirii arestate se încăpăţânează să fie un depozit împotriva eşecului şi
refuzului de a cunoaşte şi de a înţelege. Numărul dublu 87-88 (nr. 2-3/2014)
condensează, ca de obicei, în sumarul lui, o serie de restituiri de evenimente,
de oameni şi fapte care au perturbat intemperiile anilor comunişti. Dintre ele,
menţionăm câteva subiecte care ne-au atras atenţia. Începând din acest număr,
revista va publica o serie de capitole semnificative din Cartea neagră a
comunismului, materiale semnate de autori străini, un imbold pentru cititorii
tineri de a citi un manual de istorie puţin mai altfel. Deocamdată – despre
începuturile bolşevizarii şi revoltele din Ucraina. Alt subiect interesant sunt
poveştile Bucovinei desprinse din ramele vechiului Cernăuţi, spuse de Doina
Cernica. În continuarea lor, revista prezintă cinci eseuri ale unor elevi de
liceu, în cadrul concursului „Ce înseamnă comunismul pentru mine?“, organizat
de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului
Românesc (IICCMER), „cu speranţa că seminţele aruncate de Memoria – revista gândirii arestate
vor da roade“. Revista propune cititorilor şi prima din cele trei prelegeri
despre comunismul românesc semnate de Marcel Fontaine, profesor francez cu
activitate îndelungată în România (1919–1948). Editorialul este dedicat insulei
Ada-Kaleh, aşa cum a cunoscut-o profesorul înainte de a fi acoperită de apele
Dunării, materialul fiind difuzat la Radiodifuziunea franceză la 11 octombrie
1953.
Textul intitulat „Halatele albe?!“ oferă cititorului o parte din
paginile de memorialistică ale lui Paul Leibovici despre zilele de internare
într-un spital dintr-o închisoare comunistă, după o suita de torturi –
medici-îngeri, uşa bunelor speranţe, uşi fără clanţe.
Menţionăm şi articolul despre teologul Gheorghe Chiriac, arestat şi
supus la torturi de Securitate, condamnat la 15 ani pentru „uneltire contra
ordinii sociale“ şi cuvintele din Vasile Pârvan pe care le-a citat la un moment
dat în închisoare: „Omenirea, în generalitatea ei, este lipsită de gânduri“. De
menţionat, de asemenea, că astfel de articole au ca bibliografie lucrări precum
„Tortura pe înţelesul tuturor“.
Un alt material este dedicat vieţii lui Hurmuz Aznavorian, avocat,
publicist, liberal şi victimă a regimului comunist, cel care spunea că
„Libertatea nu este un instinct, nu este un instinct pentru că instinctul e sălbatic,
dezordonat şi mai ales anarhic. Libertatea este o disciplină, în regimul
politic democrativ. La baza libertăţii este legea şi nu putem concepe în viaţa
politică o altă libertate decât o libertate legală“. De asemenea, revista
include numeroase materiale primite de la cititori, care completează
documentarea, ridică noi semne de întrebare şi oferă noi lămuriri.
Publicaţia este ilustrată cu acuarelele lui Viorel Huşi, reproduse din
albumul monografic editat de Monitorul Oficial (2012) şi îngrijit de fiica
artistului, Aura Popescu.
