Newsflash
Cultură

Igiena cărţilor din biblioteci

Igiena cărţilor din biblioteci
Printre obiectele cu rol în transmiterea agenţilor patogeni, cărţile nu sunt des menţionate. Într-un raport publicat în The Lancet (iulie 1915) se face referire la experimente efectuate de doi profesori londonezi. Astfel, cărţile citite de un bolnav de tuberculoză ar reprezenta un pericol de contaminare cu bacili pentru următorul cititor. Contaminarea poate avea loc prin tuse, strănut, vorbit cu împroşcare de salivă sau prin răsfoirea paginilor cu degetul umezit în gură. Deşi riscul de a face tuberculoză după citirea unei cărţi contaminate era considerat redus, se recomanda luarea de măsuri: dezinfectarea cărţilor citite de bolnavii de tuberculoză (prin păstrarea în carantină timp de o lună sau la temperatura de 100 de grade Celsius timp de 30 de minute) şi/sau introducerea unei foi cu instrucţiuni în fiecare carte – „nu tuşiţi în carte, ţineţi batista la gură“, „în timpul cititului păstraţi mâinile curate şi uscate“, „închideţi cartea după ce aţi terminat de citit“.
Experimentele de acum aproape 100 de ani au fost reluate la iniţiativa organizatorilor unui progam despre cărţi (Man over Boek) difuzat de televiziunea belgiană. Doi profesori în medicină de laborator şi toxicologie de la Universitatea din Leuven au testat zece cărţi dintr-o bibliotecă publică din Antwerpen. Rezultatele au fost surprinzătoare: pe toate cărţile au fost identificate urme de cocaină şi pe două dintre ele a fost depistat virusul herpetic. Prezenţa urmelor de cocaină ar putea fi explicată de creşterea consumului în rândul intelectualilor (prizarea de cocaină în timpul cititului?) şi de sensibilitatea crescută a testelor de depistare din firul de păr sau din cantităţi infime de sânge, urină, salivă. Comportamentul în timpul cititului (atingerea involuntară a unui herpes bucal) şi igiena precară a mâinilor ar putea fi motivele depistării virusului herpetic, ce infectează aproape 80% din populaţie. Cantităţile de cocaină şi de germeni depistate pe paginile cărţilor fiind nesemnificative, cei doi profesori au afirmat că cititul cărţilor din bibliotecă nu este periculos pentru sănătate.
Într-un studiu efectuat anterior s-a analizat flora microbiană de pe suprafaţa cărţilor dintr-o bibliotecă publică şi dintr-una personală. În ambele cazuri au fost identificaţi între unu şi patru germeni pe pagină şi frecvent Staphylococcus epidermidis. Diferenţa dintre contaminarea cu germeni a cărţilor din biblioteca publică şi din cea de acasă nu a fost semnificativă, ceea ce demonstrează că nu ne schimbăm comportamentul igienic şi nici cel faţă de cărţi, oriunde ne-am afla.
Cărţile din biblioteci şi cu precădere cele din arhive pot reprezenta un pericol nu numai pentru sănătatea cititorilor, dar şi pentru bibliotecari. Acolo unde nu s-au luat măsuri corespunzătoare de ventilaţie, s-au constatat concentraţii mari de praf, alergeni şi spori de ciuperci. Atât în bibliotecile cu aer condiţionat, cât şi în cele fără, pe timp de iarnă, Cladosporium a fost cel mai frecvent constatat, iar Aspergillus – pe timpul verii. În prezent, există protocoale de curăţare a bibliotecilor (suprafeţe, filtre speciale de aer condiţionat şi pentru aspiratoare etc.), şi a cărţilor din arhive. Periodic se recomandă efectuarea de controale microbiologice pentru depistarea coloniilor de ciuperci: normal – până la 15 colonii pe o placă, igienă precară – peste 50 de colonii.
Bibliotecile publice şi personale şi-au schimbat în ultimii ani înfăţişarea. Sunt mai aerisite, iar rafturile cu fişe şi cărţi tipărite au fost treptat înlocuite cu ecrane şi computere. Cărţile electronice (e-books) se citesc de pe tabletă, „răsfoim“ ziarele şi cărţile digital, fără să ne mai umezim degetele. Regulile clasice de igienă în biblioteci au rămas aceleaşi, cu amendamente pentru tastaturi şi ecrane, pentru care se mai caută încă metode eficiente de dezinfectare. Cititul de cărţi în biblioteca publică mai este la modă doar pentru un anumit public, consumator de cocaină şi cu herpes, dacă ar fi să luăm în considerare ceea ce se poate identifica în zilele noastre pe paginile cărţilor.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe