Identificarea melanoamelor în sistemul de
asistenţă medicală primară, nefropatia determinată de acidul aristolochic, o
perspectivă daneză asupra îngrijirii integrate, diagnosticul şi managementul
echinococozei sunt câteva din temele oferite de British Medical Journal – ediţia
în limba română în numărul din noiembrie 2012.
Despre zbaterile sistemului medical din
Danemarca cu privire la serviciile de îngrijire coordonate, se vorbeşte în
articolul „Îngrijirea integrată o perspectivă daneză“, al profesorului Andreas
Rudkjobing şi colaboratorii săi. Aflăm astfel că, în condiţiile în care
istoricul îngrijirii medicale şi al celei sociale din Danemarca arată că ambele
au fost descentralizate, după reformele majore din sfera sănătăţii, introduse
în 2007, obiectivul prioritar al agendei de îngrijiri medicale din această ţară
devine abordarea integrată a îngrijirii medicale şi sociale. Mai sunt discutate
aici şi subiecte privind întărirea rolului medicilor de familie, coordonarea
îngrijirilor medicale secundare, implementarea unui sistem informatic de sănătate
care să asigure existenţa unei baze naţionale de date medicale electronice etc.
În ce priveşte practica medicală, numărul de
faţă al revistei prezintă succint recomandările recente ale Institutului
britanic pentru sănătate şi excelenţă clinică (NICE) cu privire la managementul
hemoragiilor digestive superioare acute, precum şi pentru diabetul zaharat de
tip 2 la persoanele de peste 18 ani expuse unui risc crescut.
Este bine ca pacienţii să deţină controlul
asupra propriilor dosare medicale? În articolul său, preluat în limba română în
acest număr al BMJ, Peter Davies,
jurnalist londonez, este de părere că „perspectiva transferării controlului
dosarelor medicale către pacienţi i-ar putea speria pe doctori, însă ar fi în măsură
să le reducă sarcinile administrative şi să le îmbunătăţească rezultatele
asistenţei acordate“. De altfel, Strategia informatică pentru NHS (sistemul
public al îngrijirilor de sănătate din Marea Britanie) prevede ca, până în
2015, fiecare cabinet de medicină generală din Anglia să înlesnească pacienţilor
accesul online la propriul dosar medical. O opinie în acest sens are şi
Mohammad Al-Ubaydli, fondator şi director executiv al asociaţiei „Patients Know
Best“, care consideră că pacienţii trebuie să deţină controlul asupra
propriilor dosare medicale, afirmând totodată că „frumuseţea unui atare concept
constă în aceea că pacientul poate oferi informaţiile din dosar cui doreşte,
inclusiv asistentei de îngrijire la domiciliu“.
„Diagnosticul, tratamentul şi managementul
echinococozei“ este titlul articolului semnat de patru autori din Brisbane,
Australia – Donald P. McManus, Darren J. Gray, Wenbao Zhang şi Yurong Yang –,
care prezintă boala cu aspectele ei clinice, conduita practică şi tratamentul
acesteia, precum şi provocările viitoare.
Găsim în paginile revistei şi o sinteză a
ceea ce înseamnă managementul epilepsiei cronice, realizată de Ferguson J
Rugg-Gunn şi Josemir W Sander, în urma experienţelor personale şi bazându-se pe
o documentare efectuată pe PubMed, dar şi prin consultarea ghidurilor elaborate
de Liga Internaţională împotriva Epilepsiei, Academia Americană de Neurologie şi
NICE. Se relevă faptul că specialiştii trebuie să ajusteze doza agentului
terapeutic selectat, astfel încât să obţină un control optim al crizelor. Cu
tratamentul iniţiat şi bine monitorizat de specialist, prescrierea reţetelor de
continuare se poate face în sistemul de îngrijire primară, dacă circumstanţele
locale sau licenţa medicului de familie o permit.
Pornind de la întrebarea: „Care este legătura
dintre aportul de alcool şi riscul de instalare a artritei reumatoide la
femei?“, Daniela Di Giuseppe, Lars Alfredsson, Matteo Bottai, Johan Askling şi
Alicja Wolk, de la Institutul Karolinska, au realizat un studiu prospectiv,
populaţional, de tip cohortă, prin evaluarea a 34.141 de femei. Sunt
prezentate, pe scurt, etapele de realizare a studiului, precum şi rezultatul
acestuia, potrivit căruia un consum moderat de alcool, în cazul femeilor, este
asociat cu reducerea riscului de apariţie a artritei reumatoide.
O altă cercetare se referă la efectele adăugării
unui instrument diagnostic la ghidurile de specialitate, în vederea îmbunătăţirii
managementului leziunilor pigmentare suspecte, în sistemul de îngrijire primară.
Este un studiu randomizat controlat, care şi-a propus să afle dacă adăugarea
unui ajutor diagnostic non-invaziv prin SIA-scopie (analiză spectrofotometrică
intracutanată) alături de algoritmul utilizat în prezent în medicina primară
conduce la o selectare corectă a cazurilor trimise spre examinare către un
medic specialist. Autorii nu au putut dovedi că dispozitivul cercetat (MoleMate) ar îmbunătăţi acurateţea
deciziei de a trimite pacientul către specialist, pentru suspiciunea unei
leziuni cutanate maligne. Concluzia? Aplicarea sistematică a ghidurilor deja
existente rămâne abordarea cea mai corectă, în medicina primară, pentru
leziunile cutanate suspecte.
