Mexicul, cu ale sale vestigii aztece și
mayașe, moștenirea conchistadorilor spanioli, relieful generos ce pornește de
la vârfurile fumegânde ale vulcanilor și sfârșește agale pe plajele liniștite
cu nisip fin și ape de smarald, ocupă un loc important în interesele
europenilor. Deloc surprinzător, și formula inversă este la fel de valabilă,
căci și pentru mexicani vechiul continent, cu tot ceea ce a dat el în plan
cultural și intelectual, este la fel de atrăgător.
În acest context, Ambasada Mexicului la
București a aniversat, de curând, 80 de ani de relații diplomatice cu România,
odată cu ziua națională a acestui stat, care marchează în 2015 împlinirea a 205
ani de la declararea independenței țării.
Momentul festiv a fost marcat printr-o serie
de manifestări culturale, ilustrând interesul și simpatia reciproce. Fotograful
Rogelio Cuéllar a adus la București, în premieră mondială, o expoziție de
portrete inedite ale lui Emil Cioran, realizate în urmă cu un sfert de veac, în
ianuarie 1990, în locuința sa de la Paris. Imaginile alb-negru, reproduse pe
hârtie la scară mare, ni-l înfățișează pe Cioran meditativ, gânditor, studios,
răsfoind paginile unei cărți, sau stând în tihnă alături de soția sa. Povestea
acestor imagini este interesantă, mai ales pentru faptul că filosofului nu îi
plăcea să se lase fotografiat, dar a acceptat să îl întâlnească pe artistul
mexican care fusese fascinat de scrierile sale, întâlnire intermediată de
Esther Seligson, traducătoarea lui în limba spaniolă. Deși l-a întâmpinat cu un
sec „pas de photo“ (fără fotografii – n.r.), văzându-i apoi lucrările, care
includeau multe portrete de scriitori latino-americani, a acceptat ca ședința
foto să aibă loc. Am putut și noi să admirăm aceste cadre, ele fiind expuse
până la 31 octombrie la Biblioteca Națională din București.
În paralel, Biblioteca Națională găzduiește
și expoziția de gravuri, litografii și cărți europene din secolele XVI–XIX,
intitulată „Mexicul văzut de Europa“, lucrările expuse provenind din colecția
personală a ambasadorului Mexicului la București, Agustín Gutiérrez Canet.
Pornim astfel într-o fascinantă călătorie, pe urmele lui Columb, în aventura
descoperirii unui nou continent, observând obiceiurile, costumele și
construcțiile populațiilor indigene, precum și masacrele comise în timp de
ambele părți. Timpul trece și conchistadorii demonstrează că au ajuns pe acele
meleaguri ca să rămână, să construiască și să dea naștere unui nou popor.
Expediții de explorare, noi orașe, peisaje surprinzătoare, toate apar înilustrațiile cărților pe care călătorii europeni simțeau nevoia să le scrie la
întoarcerea în patrie. Călătoria în timp surprinde în final și perioada
ocupației franceze, dar și pe cea de după cucerirea independenței și separarea
de Spania.
Pentru a ilustra și mai bine legăturile
culturale directe dintre Mexic și România, cele două expoziții au fost
completate cu o serie de conferințe despre influența exercitată de operele lui
Emil Cioran și ale lui Mircea Eliade asupra vieții culturale din Mexic,
susținute de scriitorul Francisco Prieto, care l-a cunoscut personal pe autorul
lui Maitreyi, prezentând astfel publicului român aspecte mai puțin cunoscute
despre interesul pe care intelectualii mexicani îl au față de cultura
românească.