Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Întâlnire în centrul multiversului

Viața Medicală
Dr. Mariana MINEA luni, 22 decembrie 2014
   Universul a luat fiinţă într-o dimineaţă de duminică, la ora 9, pe 23 octombrie, anul 4004 î. Ch. Aşa suna, în secolul 17, concluzia episcopului James Usher privind facerea lumii. Între timp, am aflat multe şi avem tot mai puţine certitudini. Am trecut prin ipoteza Big Bangului şi vorbim acum despre un multivers format din mai multe universuri – al nostru ni se oferă privirii şi pentru că energia întunecată care îl străbate este slabă, pe când, în alte universuri, este suficient de puternică încât să dezmembreze materia. Despre toate acestea ne-a vorbit profesorul britanic Joseph Silk, cosmolog şi astrofizician, membru al Royal Society, invitatul unei conferinţe de Crăciun la Ateneul Român.
   România a devenit anul trecut prima ţară în afara Marii Britanii care organizează conferinţe de Crăciun cu membrii Royal Society. În acest fel, continuă şi tradiţia conferinţelor care s-au ţinut pe scena Ateneului în a doua jumătate a secolului 19 şi în perioada interbelică. În plus, evenimentele marchează implicarea României în discursul ştiinţific internaţional. „În ultimii ani, România a devenit membră CERN, am ajuns să sărbătorim participarea românilor la descoperirea bosonului Higgs, iar proiectul ELI de la Măgurele împlineşte doi ani“, a spus de pe scena Ateneului Ioan Ursu, secretar ştiinţific la Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ (IFINHH). Scopul conferinţelor de Crăciun este de a face cunoştinţă generaţiei mai tinere cu lumea ştiinţei, oferind lecţii de vârf adaptate publicului. Iar dacă vă întrebaţi ce rost mai au astfel de întâlniri în era internetului, aţi putea primi un răspuns în timpul sesiunii de întrebări şi răspunsuri de la finalul conferinţei. Aţi putea vedea un student întrebându-l pe profesorul Silk: „Credeţi în Dumnezeu?“ Şi pe specialist evitând elegant cuvântul „credinţă“: „Sunt agnostic“.

Calea spre cunoaştere

   Conferinţele de Crăciun au fost iniţiate de fizicianul Michael Faraday în 1825 şi s-au organizat de atunci aproape fără întrerupere, la Royal Institution din Londra, cu excepţia unei pauze în timpul celui de al Doilea Război Mondial. „O cale regală spre ştiinţă şi cunoaştere“, cum le-a denumit Ioan Ursu. Conferinţa de la Bucureşti s-a desfăşurat, la rândul ei, sub patronajul principesei Margareta a României. A fost organizată de Institutul de Fizică Atomică, Filarmonica „George Enescu“, IFINHH şi Clubul Rotary Bucureşti, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii, al British Council şi al Ministerului Educaţiei Naţionale.
   „Natura este o sferă infinită al cărei centru este peste tot şi circumferinţa nicăieri“, l-a citat profesorul Joseph Silk pe Blaise Pascal, în prezentarea intitulată „De aici în eternitate“, preluând titlul unei nuvele ecranizate într-un celebru film american. Joseph Silk a trecut în revistă descoperirile care au dus la înţelegerea Universului, fără să uite să menţioneze cuvintele lui Lev Landau, „cosmologii greşesc frecvent, dar nu se îndoiesc niciodată“.
   Joseph Silk este profesor la Institut d’Astrophysique de Paris, Université Pierre et Marie Curie, la Johns Hopkins University, fellow emerit la New College, Oxford. Activitatea sa de cercetare este dedicată în cea mai mare parte cosmologiei şi astrofizicii particulelor, domeniile predilecte fiind radiaţia cosmică de fond („relicva“ Big Bangului), formarea galaxiilor şi materia întunecată. A scris o serie de cărţi dedicate unui public larg, devenite bestselleruri: „The Big Bang“, „On the Shores of the Unknown: A Short History of the Universe“, „Cosmic Enigmas“ şi „The Infinite Cosmos“. În anul 2011, a primit premiul Balzan pentru cercetările sale asupra universului timpuriu.

Veriga lipsă

   La sfârşitul anilor ’20 ai secolului trecut, Edwin Hubble, Alexander Friedmann şi Georges Lemaître au publicat primele teorii despre expansiunea universului. Cel din urmă a scris în franceză şi, din acest motiv, lucrarea sa a fost trecută cu vederea. În 1930, când i s-a cerut să revină asupra ei şi să o publice în engleză, pentru a-i face dreptate, a refuzat modest invitaţia, pentru că Hubble publicase deja o teorie similară. A urmat apoi teoria miezului foarte dens şi foarte fierbinte de la care expansionează Universul, pentru a se ajunge, în 1960, la teoria Big Bangului. A luat naştere apoi fizica particulelor şi astrofizica particulelor, o disciplină nouă, care a urmat descoperirii materiei întunecate.
   Profesorul Silk a vorbit despre nevoia de a găsi veriga lipsă, cea care ar unifica teoria gravitaţională cu teoria cuantică, şi despre nevoia de a testa o ipoteză: „Când ai o teorie frumoasă, plauzibilă, trebuie să o testezi, altfel vorbeşti mai degrabă de metafizică, decât de fizică“.
   Există aproximativ 1.500 de cosmologi la nivel mondial. Un experiment de cosmologie costă între zece milioane şi un miliard de dolari, adică „o parte din costul unui submarin nuclear“, a fost comparaţia făcută de profesorul Silk. Originea vieţii şi originea conştiinţei au fost teme de discuţie cu mai multe speculaţii decât certitudini. Iar, dacă nu ştiaţi, energia întunecată foloseşte 75% din energia universului, în vreme ce materia întunecată doar 25%. Un student a întrebat dacă ar fi posibil să putem percepe cu ochiul liber distanţele imense. „Vă referiţi la găurile de viermi, dar acesta este un subiect SF“. „Deocamdată“, a venit replica tânărului.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.